Cât timp se subînţelege că este doar o joacă - ceea ce până şi pentru cei mici este destul de trasparent - nu cred că e vreo problemă.
La fel cum desenele animate, poveştile şi deghizările în fel şi fel de personaje nu prezintă un pericol pentru copii, ci îi ajută să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea...să participe la activităţi specifice (şi) copiilor şi, nu în ultimul rând, să deosebească ficţiune de realitate (în timp).
Eu i-as zice asa la cel mic: cadoul care vine pentru tine e de la un om care munceste din greu pe bani putini si locuieste in China
Mie mi s-a părut un pic înfiorător conceptul că intră unul pe geam când dorm să-mi lase chestii sub brad. Dar totuşi eu am fost şi-un puşti ciudat.
Oricum copii zilelor noaste cel tarziu cand invata sa citeasca nu prea mai cred in asa ceva. Nici eu nu am crezut de atunci, desi nu aveam internet.
Cineva a mai pus o întrebare similară cu a ta și foarte mulți au sărit cu gura pe el că e magia sărbătorilor, spiritul Crăciunului etc, însă eu aici aș avea o obiecție. În mod normal spiritul acesta al Crăciunului ar trebui să țină de religie, de faptul că s-a născut Isus și că nașterea și moartea Lui au făcut în așa fel încât după moarte să nu ajungem frigăruile lui Satana. Mi se pare că oamenii au uitat adevărata semnificație a sărbătorilor și, fie că ești de-acord sau nu, dacă n-ar fi fost creștinismul, nu ar fi fost nimic de sărbătorit. Și despre Moș Crăciun sunt legende creștine, dar alea sunt probabil doar legende, în schimb figura asta a ajuns un motiv de comercializare extremă, venită, șocant, de la americani. Există mămici care sunt de acord cu tine, să știi Mă rog, mai sunt unii prunci mai răsăriți sau mai săraci cărora li se pare dubios de ce Moșul nu i-a vizitat sau au găsit cadourile în dulap (cum a făcut și soră-mea, nu mai cred în moș de când aveam 5-6 ani). Oricum, unii cred că cel mai bine este să spui despre Moș ca despre o legendă a cărui spirit ne-a făcut să facem cutări lucruri și să ne oferim caoduri. Eu fiind creștină, voi zice adevărul pe care îl știu eu, dar fiecare face cum dorește. E bine că se trezesc mai mulți că minciunile sunt aiurea.
Pai....pe mine parintii mei m-au mintit pana la varsta de 11 ani.Atunci mi-au spus ca nu exista.Si atunci mi-am dat seama si eu . Poti face si tu la fel.
Eu zic ca ar trebui ca, copii sa stie despre Mosu dupa se vor simti jenati la fel ca tine...asa m-am simtit si eu cand am aflat.