Din ce este alcatuita o frunza? (Termeni biologici\amanuntit). Funda

Alcatuirea externa:
a)Limb

partea latita a frunzei care are culoarea verde, deoarece celulele sale contin foarte multe cloroplaste
este strabatut de nervure (fascicule libero/lemnoase)
forma este diferita de la o planta la alta. Poate fi in forma de ac (molid, brad si pin), linie (la grau si porumb), lance (la salcie), inima (la tei), oval (la par), sageata (la sageata-apei), la unele plantele
marginea: intreaga (lliliac), crestata (tei) - la unele frunze aceste crestaturi se adancesc formand lobi

b) Petiolul
codita care sustine limbul si-l indeparteaza de tulpina
poate sa primeasca foarte multa lumina
unele au frunzele lipite de acesta (graul, porumbul)

c) Teaca
paretea inferioara a petiolului care se lateste si cu care frunza se prinde de tulpina
la grau si porumb teaca este foarte dezvoltata
la dracila – unele frunze s-au transformat in spini cu rol de aparare
la mazare-varful frunzelor s-au transformat in carcei cu rol de fixare
la ceapa-frunzele din bulb sunt ogane de depozitare


II Structura interna
Daca se selectioneaza transversal o frunza, se pot observa la microscop urmatoarele tesuturi: la exterior, pe cele doua fete ale frunzei se gaseste epiderma iar in interior, tesutul fundamental in care sunt fasciculele libero-lemnoase ce formeaza nervuri.

a) epiderma
superioara: cea de pe fata frunzei
inferioara : cea de pe dosul frunzei. Este formata dintr-un singur strat de celule strans unite, intre ele(printre ele apar celule modificate numite stomate), stomata- formata din 2 celule de forma unor boabe de fasole, puse fata in fata intre ele – deschiderea stomatei
permite schimburile de gaze intre planta si mediu
sunt mai numeroase in epiderma inferioara

b) tesutul fundamental
format din celule asezate perpendicular pe epiderma superioara si fara spatii intre ele, care contin numeroase cloroplaste
pentru ca in urmatoarele straturi se gasesc
spatii se explica faptul ca fata inferioara a frunzelor este de un verde mai deschis decat fata superioara
se pot observa fascicule libero-lemnoase
la frunzele plantelor acvatice, tesutul fundamental este format numai din celule cu spatii mari, pline cu aer

c) tesutul conducator
este format din fascicule libero-lemnoase care formeaza nervurile frunzei
vasele lemnoase- fata superioara a frunzei
vasele liberiene- fata inferioara a frunzei


III Functiile:
Frunza indeplineste 3 functii principale: fotosinteza, transpiratia, respiratia

a) fotosinteza:
procesul prin care se formeaza substantele hranitoare necesare cresterii si dezvoltarii plantelor
are loc in cloropaste numai in prezenta luminii
este influentata de numerosi factori, dintre care principalii sunt: lumina(fotosinteza este intense ziua si anume dimineata pana la pranz, temperatura (fotosinteza incepe la 0 C si creste pana la 25-35 C, dupa car scade, iar in timpul iernii fotosinteza inceteaza), apa (factorul cel mai important in prepararea substantelor organice din frunza), sarurile minerale (contribuie la intensificarea, fotosintezei), cloroplastele - contin clorofila care absoarbe energia de la Soare

b) transpiratia
procesul prin care frunza elimina apa sub forma de vapori
are un rol important in viata plantei deoarece usureaza drumul sevei brute de le radacina spre frunza
este influentata de anumiti factori externi: temperatura (la caldura plantele transpire mult si daca depasesc temperature maxima se ofilesc), lumina (plantele transpira mai mult ziua decat noaptea si cu cat fotosinteza este mai intense cu atat plantele transpire mai mult), umezeala aerului (cu cat aerul este mai umed, cu atat transpiratia scade si cu cat aerul este mai uscat, transpiratia creste), vantul (indeparteaza de la suprafata plantelor aerul mai umed si il inlocuieste cu aer mai uscat si determina cresterea transpiratiei)

c) respiratia
procesul prin care planta ia din aer oxigenul si elimina dioxidul de carbon(exact invers ca la fotosinteza)
rezulta energia necesara desfasurarii activitatii tuturor activitatilor celulelor vii
are loc in toate organelle plantei: la radacina schimbul de gaze in respiratie se face prin perisorii sugatori, la tulpinile plantelor ierboase schimbul de gaze in respiratie se face prin stomata
este prezenta si in organele de inmultire
este influentata de temperature, cantitatea de dioxid de carbon din aer
depinde si de varsta plantelor (cele mai tinere au respiratia mai intensa)