*FUNDA* Nu stiu ce se intampla cu mine de la un timp. Am inceput sa nu mai am putere sa mai intru in discutie cu nimeni. Parca mi-am creeat o lume a mea foarte severa. Incep sa ma vad mort, plin de sange si mor sinucis. Incep sa ma gandesc ca pot sa ucid pe cineva in chinuri. In lumea asta vad sat*ne, diav*li, vampiri, fantome... orice demon, de care, atunci cand eram mic, ma speriam. Vad oameni spanzurati, cimitir, de unde ies cete de demoni, vad totul arzand peste tot si cateodata chiar imi doresc parca, sa existe o asfel de lume in care eu sa fiu inconjurat de spirite rele... care vor sa ma ucida, iar alteori imi doresc sa fiu eu un demon, care sa ucida etc. Dar cel mai mult ma incolteste gandul de moarte a mea, pe care l-am mai precizat mai sus sa fiu complet distrus de fortele malefice in lumea reala si ma intereseaza apoi sa vad cum reactioneaza cei care ma vad MORT
Ce poate fii asta?!

Buna.
Uite, gandirea asta este tipic adolescentina si nu numai. Exista momente in care iti vine sa zici sau sa gandesti chestiile astea demonice. Cauzele sunt mai multe. Totul depinde de tine, viata e cum ti-o faci si eu cred ca tu ai suferit sau ai o problema personala sau familiala sau amoroasa ori de oricare alta natura. Nimic nu e intamplator.
Poate esti prea introvertit si te simti oarecum atras de lucrurile acestea intunecate. Daca esti tanar, cu atat mai mult e posibil sa treci prin astfel de momente. Poate ca ai nevoie de mai multi prieteni carora sa le impartasesti anumite lucruri sau o iubita care sa te inteleaga sau mai multa atentie din partea familiei sau nu stiu... poate nu iti convin anumite fapte din mai multe puncte de vedere. Parerea mea este ca ar ajuta sa citesti Biblia ca sa realizezi ca lumina sufletului este credinta in Dumnezeu nu in creaturile demonice. Ar fi benefic sa mergi la un psiholog sau terapeut, oricat de ridicol ai crede ca suna, te va ajuta in mod real. In plus, poate ai putea discuta si cu un preot. Mai presus de orice, parintii ar trebui sa stie lucrurile astea. Nu incepe ca vai nu se spune sau nu ar intelege... Ei stiu ce este mai bine pentru tine si fac totul pentru a te proteja!
Nu mai gandi asa pesimist, sadic si intunecat. Incearca sa vezi frumusetea ce te inconjoara, viata este atat de scurta si e nepretuita. Din pacate o pretuim cand suntem pe punctul de a o pierde. Natura, oamenii care te inconjoara, credinta... totul! Sunt atat de frumoase si totusi nu le acordam atentie, le tratam adesea ca fiind banale, ca vin de la sine. Ei bine, uite ca nu este asa. Nu ai de ce sa gandesti la diavoli si alte minunatii, pe bune! Eu as evita in locul tau televizorul si internetul pentru ca si astea pot fi o influenta negativa, oricat de greu ti-ar veni sa admiti. Impreuneaza-te cu farmecul tacerii, valorifica simplitatea lucrurilor. Si de ce Doamne iarta-ma ai avea ganduri legate de moartea ta? Habar nu ai cat ai schimbat viata celor din jur?! Fiecare om are locul lui si tu la fel. Of of... mi-ar placea sa te fi facut macar cu un gram mai pozitiv dupa ce ai citit raspunsul asta. Este ingrijoratoare o gandire de genul acesta! Trebuie sa vorbesti cu cineva, nu poti sta asa, nu este in regula ceva cu tine.
Toate astea pot fi si de la stres, poate ai obosit sa faci anumite lucruri la nesfarsit. Cine stie, acum daca ma gandesc pot fi o mie de motive diferite dar toate duc spre acelasi nucleu : tu trebuie sa intelegi ca fiecare om are menirea sa (deci si tu) si ca sunt lucruri fantastice care asteapta sa fie admirate iar tu explorezi latura gresita a vietii. Asta este parerea mea. Zambeste si uita-te la cer! ^_^ peace