Imi da si mie cineva cat mai multe informatii despre Finlanda dar nu de pe wikipedia despre populatie,traditi, obiceiuri etc. Funda

FORMA DE GUVERNAMANT:republica
SUPRAFATA:338 145 KM2
POPULATIA:5 255 580 locuitori
CAPITALA:Helsinki
LIMBI:finlandeza, suedeza
RELIGIA:protestanta
MONEDA:euro
VENIT PE CAP DE LOCUITOR:37 014$
ANALFABETISM:aproape inexistent
Finlanda este una din cele mai prospere tari din lume, un adevarat paradis al afacerilor, unde coruptia aproape ca nu exista.

Atrage atentia faptul ca, dintre toti vecinii din vestul URSS, Finlanda este singura tara care, desi a participat la razboiul antisovietic, n-a fost nici ocupata si nici sovietizata. N-a cunoscut regimul comunist.
Dar, lasand la o parte acest detaliu politic, Finlanda este originala si surprinzatoare din multe alte puncte de vedere. Merita trecute in revista macar cateva, surprinse de Factroom.

1. Finlandei i se spune in mod gresit "tara celor o mie de lacuri". Pe teritoriul ei exista mai precis 187.888 de lacuri naturale.

2. Cel mai mare lac din Finlanda are 4.400 de kilometri patrati si este catalogat ca fiind al patrulea din Europa, ca dimensiune.

3. Intre granitele statului, exista un numar de 179.000 insule, multe din ele nelocuite, dar toate pretuite pentru inegalabila lor valoare ecologica.

4. Finlanda a fost recunoscuta pe plan mondial ca fiind tara unde se gaseste cea mai curata apa din lume.

5. Finlandezii adora sauna. Cel mai recent recensamant a aratat ca, la populatia tarii de circa 5 milioane locuitori, functioneaza aproape 2 milioane de saune.

6. Finlanda a devenit stat independent in 1917. Pana atunci, facea parte din imperiul Rus.

7. In prezent, functia de presedinte al tarii este detinuta de o femeie: Tarja Halonen.

8. Pana a accede la functia suprema, domana Halonen a fost parlamentar, Ministru al Problemelor Sociale, al Cooperarii Nordice, al Afacerilor Externe.

9. Finlandezii il respecta pe Yolupuki, un personaj caruia noi ii spunem Mos Craciun. El umbla prin tara intr-o sanie trasa de reni si se legitimeaza cu pasaportul sau, unde data nasterii este mentionata cu sintagma "este mult de atunci".

10. Invatamantul de toate gradele este gratuit in Finlanda, atat pentru finlandezii get-beget, cat si pentru orice strain care doreste sa studieze.

11. Cei mai multi straini sositi pentru studii in Finlanda sunt chinezi.

12. In armata finalandeza, femeile pot primi orice grad si pot ocupa orice functie.

13. Conform statisticilor Uniunii Europene, 25% din energia folosita in aceasta tara provine din surse regenerabile.

14. Tigarile sunt in Finlanda mult mai scumpe decat in alte tari. Un pachet modest costa 5 euro.

15. Finlandezii adora fructele de padure. Unul din meniurile lor preferate este terciul de afine, cu cartofi. Ca sa zic asa, asta-i mamaliga finandezului.

16. Atentie pentru turistii romani: chelnerii finlandezi nu primesc bacsis si se simt jigniti la asemenea gest.

17. Finlandezii nu obisnuesc sa ofere flori doamnelor. Un astfel de cadou ar parea desuet, daca nu chiar deplasat. Atitudinea lor fata de flori este sa le cultive, nu sa le rupa.

18. Multe orase finlandeze sunt dotate cu semafoare "inteligente": atunci cand drumul este liber, culoarea trece automat pe "verde".

19. Celebra Jackie Kennedy, fosta sotie a fostului presedinte american, isi confectiona toaletele de preferinta la designeri din Finlanda.
Finlanda este o tara ce are în compozitie 60 000 de lacuri, cele mai mari fiind Saimaa, Inari, si Paijanne. Arhipelagul Ahvenanmaa (Insulele Lland) se afla în sud-vestul Finlandei, înauntrul M. Baltice si contine 6 500 de insule. Principalele râuri ale Finlandei sunt Tornio, Muonio, Kemi si Oulu. Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcatiuni. Ţara este alcatuita din foarte multe podisuri, cu altitudini medii de 120 pâna la 180 m. Terenul este în general neted; tinuturile deluroase sunt mai proeminente în nord, muntii se afla în nord-vestul extrem. Muntele Haltia (1 324 m) în nord-vest, aproape de granita norvegiana, este cel mai înalt vârf al Finlanei. Extrema nordica a Finlandei, ce se întinde de-a lungul Cercului Arctic, este cunoscuta sub numele de Laponia.

Plante si animale

Aproximativ trei patrimi din Finlanda este acoperita de paduri. Exceptie face extrema sudica, unde sunt arini, artari si ulmi, padurile sunt majoritatea de conifere, dominate de molizi si pini. În Finlanda traiesc aproape 1 200 de specii de plante si ferigi si vreo 1 000 de varietati de licheni. Printre animalele salbatice se numera: ursii, lupii si vulpea polara, toate gasite mai ales în zona cea mai putin populata din regiunile de nord. Renul, domesticit de sami(laponi), a disparut în salbaticie. Cuiburile gâstelor salbatice, lebedelor, ptarmiganului si fluierarului auriu sunt peste tot cuprinsul nordului Finlandei. Printre pestii de apa dulce se încadreaza bibanii, somonii, pastravii si stiucile. Principalii pesti de apa sarata sunt codul, scrumbia si egrefinul. Balenele pot fi observate de pe coasta.

Solurile

Soluri cenusii de munte predomina tinuturile interioare. Treimea nordica a Finlandei este acoperita de mlastini amestecate cu turba. Cele mai fertile soluri sunt în sud, câmpiile de coasta, care sunt formate din argila marina.

Clima

Datorita influentei moderate a apelor ce o înconjoara, climatul Finlandei este mai putin sever decât s-ar fi asteptat. Temperatura medie în luna iulie în sud este de 15.6oC; în februarie este de aproximativ -8, 9oC. Precipitatiile (ploaia si ninsoare) sunt în medie de 460 mm în nord si 710 în sud. Un mic strat de zapada acopera pamântul în sud pentru 4-5 luni (pe an) si pentru 7 luni în nord.

Resurse naturale

Padurile sunt cea mai valoroasa resursa naturala a Finlandei. Molidul, pinul si mesteacanul auriu sunt principalele specii exploatate în scop economic. Singurii combustibili sunt lemnul si turba. Finlanda are depozite de metal printre care cupru, zinc, fier, nichel care sunt exploatate. Plumbul, vanadiul, argintul si aurul sunt extrase pentru comercializare. Granitul si calcarul sunt minerale abundente.

Populatia

Populatia Finlandei este una scandinavo-baltica. Vorbitorii de limba finlandeza constituie mai mult de 93% din populatie, iar vorbitori de limba suedeza sunt cei mai multi în I-lele Lland, aproape 6%. În nordul îndepartat mai sunt Sami; care constituie 2 500 de oameni ce înseamna 1% din populatie. Desi minoritatea suedeza este în scadere, suedezii au un partid politic, câteva scoli proprii si câteva institutii separate.
Aproximativ 60% din populatie este urbana. Finlandeza si Suedeza sunt limbile oficiale. Finlandeza este o limba fino-ugrica. Cei ce vorbesc suedeza sunt aflati în special în regiunile de sud-vest, în insulele Lland. Sami vorbesc sameza (lapona), un dialect al finlandezei. Biserica Evanghelica Luterana a Finlandei este principala Biserica Nationala, aproape 90% din populatie îi sunt membri, libertatea cultului este, în orice caz, garantata tuturor religiilor. Biserica Ortodoxa, tot o Biserica Nationala, a scazut brusc în membri de la sfârsitul Al Doilea Razboi Mondial.

Caracteristicile populatiei

Finlanda are o populatie de 5 098 754 (estimare din 1 994). Aceasta ne confera o densitate de numai 15 oameni/km2, facând din Finlanda una dintre cele mai rare tari din Europa care poate avea o densitate atât de scazuta. Mai mult de doua treimi din populatie traieste în treimea sudica a tarii. Sporul natural este foarte mare, limitele de vârsta fiind de aproximativ 73 de ani pentru barbati si 77 de ani pentru femei în 1 990.

Limitele teritoriale

Finlanda este împartita în 12 provincii, fiecare administrata de un guvernator ales de catre presedinte. Provinciile se numesc Ahvenanmaa, Hame, Keski-Suomi, Kuopio, Kzmi, Lappi, Mikkeli, Oulu, Pohjois-Karjala, Turku Ja Pori, Uusimaa si Vaasa. Ahvenanmaa are o autonomie considerabila cu propriul sau parlament.

Principalele orase

Helsinki are o populatie de aproximativ 515 765 (estimare din 1 994)de locuitori. Asemenea statutului guvernamental sunt intelectualitatea, fabricile si centrele de comert ale Finlandei. Urmatoarele mari orase sunt: Espoo (186 507 loc.), Tamere (179 251 loc.) si Turku, cea dintâi capitala din Finlanda(162 370 loc.).




Educatie

scoala este gratuita si obligatorie în Finlanda între 7 si 16 ani. De fapt, acolo nu exista analfabeti. Ca o adaugare a scolilor primare si secundare normale, Finlanda are un sistem vast de educatie a adultilor ce consta în licee, academii si institute pentru muncitori. Facilitatile educationale pentru adulti sunt administrate în mod privat de municipalitati sau provincii si primesc subventii de la acestea.

scolile elementare si secundare

Educatia obligatorie consta în sase ani scoala primara si trei ani secundara. În 1992 aproximativ 394 300 de copii se duceau la 4 230 de scoli primare si 324 000 studenti se duceau la 1 100 scoli secundare. Finlanda mentine un sistem educatie secundar pentru elevii cu vocatii, cu scoli de comert, arte, meserie, stiinte comune, agricultura, tehnologie; însumând aproximativ 123 296 de elevi în 1991.

Universitati si colegii

Institutiile de educatie superioara ale finlandezilor, care includ 13 universitati si câteva colegii si scoli profesionale, contineau mai mult de 188 000 de studenti în 1992. Cea mai mare universitate fiind Universitatea din Helsinki. Stabilita original la Turku în 1 640, universitatea a fost mutata la Helsinki în 1 828. Alte mari institutii de educatie superioara sunt: Universitatea din Turku(1 919), scoala de economie si administratie a comertului(1 911), Universitatea din Tampere(1 966) si Universitatea din Oulu(1 958).

Cultura

Dupa cucerirea triburilor Finlandeze de catre Suedezi la începutul secolului al 12-lea, cultura indigena a fost orientata spre o extindere dominata de influentele suedezilor, care dureaza pâna în prezent. Printre localnici, poemele epice traditionale au continuat sa fie cântate de acompaniamente ca kantele, si sculptura în lemn si decorarea carpetelor cu traditionala spirala, swastika(un simbol antic) si desenele geometrice simple si-au continuat traditia. Printre clasele educate, totusi, a predominat cultura suedeza. Suedeza era vorbita si, cu rare exceptii, era si limba în care era scrisa literatura. Pentru ca stilurile artei si arhitecturii suedeze erau mult derivate, multe constructii si creatii ale artei finlandeze reflecta influente italiene, germane, flamande, si altele europene. În secolul 19, totusi, finlandezii educati au început sa învie din traditiile populare ale tarii lor. În acelasi timp, o noua literatura finlandeza a iesit la iveala si stilurile traditionale ale Finlandei au aparut în numar mare în arta si arhitectura. Sauna, o baie cu aburi produsa de apa varsata peste pietre încalzite, este o inventie finlandeza si înca un centru al vietii sociale.

Biblioteci si muzee

Finlandezi sunt un popor ce iubesc cartea, deci bibliotecile si muzeele fac parte, fara nici o îndoiala, din cultura lor. Biblioteca din Helsinki(1 860) are aproximativ 2.1 milioane de volume. Biblioteca universitatii din Helsinki, cu circa 2.6 milioane de volume, serveste ca biblioteca nationala. Laolalta, Finlanda are peste 1500 de biblioteci în toata tara. De la Al Doilea Razboi Mondial, numarul muzeelor a crescut cu mai mult de 300. Muzeul national al Finlandei (1 893), în Helsinki, contine colectii comparative etnografice, finlandeze si fino-ugrice, cât si un departament arheologic. Alte muzee sunt: Mannerheimul, Municipal, Ateneul din Helsinki si Muzeul de Arta din Turku.

Muzica

Finlanda poseda o bogata muzica populara si o mare varietate de muzica cântata în biserica, prima adunare de acest fel este pomenita din antichitate si totusi, este cel mai târziu dezvoltata, de la trecerea la crestinism a finlandezilor în secolul 12. Pe perioada Reformei, cântecul Gregorian si alte melodii vocale de biserica, anterior în latina, au fost adaptate la limba finlandeza.
Cultivarea muzicii laice a început în secolul 17. O orchestra de amatori a fost formata în cea dintâi capitala, Turku, si deja, în 1 640 muzica facea parte din programul de studiu al universitatii din Turku.
Dezvoltarea muzici clasice finlandeze a început pe la mijlocul secolului 19, mai ales ca un rezultat al muncii si predarii a doi muzicieni germani: compozitorul Fredrik Pacius si, dirijorul si culegatorul de cântece populare finlandeze, Richard Friedrich Faltin. Martin Wegelius este primul compozitor important, asemenea influentat mult de dezvoltarea muzici clasice finlandeze ca director al Conservatorului din Helsinki. Prietenul sau finlandez si contemporan, compozitorul Robert Kajanus, a prezentat muzica finlandeza publicului din vestul Europei ca dirijor al Orchestrei Municipale din Helsinki.
Pâna la sfârsitul secolului 19 muzica germana influenta mult compozitorii finlandezi. Pacius, Faltin, Wegelius si Kajanus, toti au cultivat muzica populara în munca lor, dar Jean Sibelius, studentul lui Kajanus, a creat un adevarat stil de muzica nationala si a câstigat recunoasterea internationala a muzici finlandeze.
În 1993, în decembrie noua Opera Nationala a Finlandei (ce are 1385 locuri) îsi deschidea portile în Helsinki, acesta este locul în care artistii Operei Nationale Finlandeze si Baletul National finlandez se vor simti ca acasa. Finlanda a produs multe opere de distinctie în acesti ani, cu ajutorul compozitorilor ca Aulius Sallinen, Einojuhani Rautavaara, Erik Bergman si Joonas Kookonen. Dupa ce Finlanda a devenit independenta în 1917, compozitorii moderni ai Finlandei au crescut în numar, fiind interesati de varietatea tendintelor moderne.

Economie

Productia nationala a Finlandei în 1994(schema Bancii Mondiale, cotele din 1992 si 1994) a fost de aproximativ 95. 8milioane de dolari americani, cu un venit mediu de aproximativ 18 850 de dolari. Averea prezenta a Finlandei si natura mult industrializata a economiei se aseamana perfect cu situatia din 1945. Al Doilea Razboi Mondial a lasat Finlandei mari probleme economice, împreuna cu marea inflatie, somajul si un bilant comercial nefavorabil. Sectorul industrial este ulterior extins rapid, pentru a satisface exact cerintele fostei Uniuni Sovietice. Dupa întârziatul 1960 mai multi oameni erau angajati în industrie decât în agricultura si silvicultura la un loc, în orice caz, padurile si industria bazata pe lemn au ramas, si ramân, temelia economiei, daca ne orientam dupa cele 40% din câstigurile încasate din export. Bilantul economic a valorificat remarcabil în perioada de dupa 1989. Cu exceptia serviciului public, industria si comertul sunt private. Guvernul, oarecum, exercita un control considerabil în economie prin numeroase dispozitii legale. Cheltuielile bugetare din perioada 1990-1994 de circa 36.4 milioane de dolari sunt recuperate cu 35.9 milioane de dolari.

Agricultura

Cultivarea pamântului în Finlanda se face mai ales înspre regiunile de coasta fertile; numai 9% din toata regiunea sunt cultivate. Aproape 80% din ferme au mai putin de 20 de hectare. Nu mai mult de 20% din fermieri angajeaza frecvent muncitori platiti. În 1995 productia aproximativa (în tone) a culturilor agricole a fost: orz, 1.7 milioane; sfecla de zahar, 1.1 milioane; ovaz, 1.1 milioane; cartofi, 798 000; si grâu, 379 000.Cresterea de animale înregistreaza: 5.6 milioane de pasari domestice, 1.1 milioane de vite, 1.4 milioane de porci, 333 000 de reni si 158 600 de oi.

Finlanda este ce s-a adaptat rapid cerintelor, în ciuda lucrurilor nefavorabile pe care le-a întânpinat.
FUNDA?!