Imi poate spune cineva niste exemple de moduri nepersonale?

MODURI NEPERSONALE - INFINITIV, GERUNZIU, PARTICIPIU, SUPIN

INFINITIV


-arata numele actiunii;

-se recunoaste dupa prepozitia "a";

-forma de infinitiv ne da conjugarea verbului; 43151blv53gmo9n

-este singurul mod nepersonal care are timp:-prezent:A canta

-perfect:A fi cantat

-ajuta la formarea unor moduri si timpuri:

a.)viitor simplu:Voi canta. lm151b3453gmmo

b.)conditional optativ prezent:As fi cantat.

c.)forma negativa de imperativ:Nu canta(tu)!

-are urmatoarele functii sintactice:

a)subiect:A trai inseamna a munci.

A citi este pasiunea mea.

E usor a scrie versuri.

b)nume predicativorinta noastra este de a castiga.

A fugi de munca inseamna a dezerta de la datorie.

c)atribut:Visul de a reusi este indraznet.

Pasiunea de a picta nu o avem toti.

d)complement direct:Nu poate vorbi.

Incepu a striga.

e)complement indirect:M-am saturat astepta.

M-am plictisit a repeta.

f)complement circumstantial:Nu a salutat inainte de a pleca.

A plecat fara a repeta.

Invatam spre a ne imbogati cunostintele.

! Infinitivul lung prin articulare cu articol hotarat devine substantiv.

I-a slabit vederea.

Plimbarea in aer liber este recomandata.

GERUNZIU

-arata o actiune in plina desfasurare;

-se recunoaste dupa terminatiile:-AND;-IND;

-unele gerunzii se ortografiaza cu 2 "i"

ex:fiind, stiind.

-se scrie cu cratima cand se rosteste impreuna cu un pronume forma neaccentuata. ex:vazand-o, crezandu-l, ascultandu-i.

-NU are functie de predicat ci alte functii sintactice:

a)subiect:Se aude batand.

Se aude strigand.

b)atribut verbal:Copii tipand se aud afara.

Trec soldati cantand.

c)complement direct:Aud fluierand.

Vad luminand.

d)complement indirect:S-a multumit ascultand.

M-am saturat repetand.

e)complement circumstantialunarea curge susotind.

Intrand s-a asezat tacut.

Mergand l-am intalnit.

Imbolnavindu-se, nu a venit la scoala.

! Un gerunziu isi pierde valoarea verbala in anumite circumstante, devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prin acord cu substantivul.

Suferindul intinse o mana tremuranda.

Femeia era suferinda.


PARTICIPIU

-arata o actiune suferita de cineva;

-este forma adjectivala a verbului:spus, spusa, spusi, spuse; privit, privita, priviti, privite.

Am citit toata cartea.-valoare verbala

Oameni cititi converseaza usor.-valoare adjectivala

Vorbeste deschis cu toata clasa.-valoare adverbiala

-un participiu are urmatoarele valori:

a)verbala-ajuta la formarea unnor timpuri:

-perfect compus-A citit

-viitor anterior-Voi fi citit

-conjunctiv perfect-Sa fi citit

-conditional-optativ perfect-As fi citit

-infinitiv perfect-A fi citit

-diateza pasiva-Este ascultat

b)adjectivala-cand se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat.

-are urmatoarele functii sintactice:

atribut adjectival:Cuvintele spuse m-au impresionat.

nume predicativ:Campia este inverzita.

c)adverbiala-cand determina un verb.

Vorbeste ragusit.

! Un participiu articulat devine substantiv.

Batutul covoarelor este interzis in orele de liniste.


-valoarea stilistica a participiului este EPITETUL.

SUPIN

-arata scopul sau destinatia;

-este un participiu cu forma fixa+o prepozitie;

ex:de invatat, pentru arat, la scaldat, etc.

-are urmatoarele functii sintactice:

a)subiect:E lesne de vandut dar anevoie de cumparat.

b)nume predicaticoezia este de invatat.

c)complement direct:Avem de terminat compunerea.

d)complement indirect:M-am saturat de asteptat.

e)complement circumstantial-de loc:Vara mergem la scaldat.

-de scop:In curand vor iesi tractoarele la arat.