In ce consta algoritmul de subtiere?

La 3.2.2 in http://dsd.utcb.ro/teze/Balota%20Octavian-Laurentiu%20-%20Rezumat.pdf
Algoritmi de subţiere
Subţierea furnizează la ieşire un graf care este rezultatul unor erodări succesive ale imaginii, erodări făcute în condiţia nemodificării topologiei imaginii. Algoritmii de subţiere au la bază un set de reguli: 1. Se elimină doar pixeli aflaţi pe conturul obiectelor 2. Pixelii terminali (care au un singur vecin octoconectat) nu se elimină 3. Pixelii izolaţi nu se elimină (pentru că s-ar modifica topologia imaginii) 4. Pixelii de ruptură nu se elimină Uneori, regula 3 nu se aplică pentru iteraţiile iniţiale în scopul eliminării pixelilor izolaţi a căror apariţie este datorată zgomotelor.
Pixelii de ruptură sunt acei pixeli (diferiţi de pixelii izolaţi şi de cei terminali) a căror eliminare modifică topologia imaginii. Există şase cazuri de pixeli de ruptură, conform fig. 3.7.Se remarcă faptul că vecinii octoconectaţi ai unui pixel de ruptură formează cel puţin două submulţimi distincte. Există o multitudine de algoritmi de subţiere. Principala dificultate care apare la operaţia de subţiere este datorată situaţiei din fig. 3.9. Fig. 3.9. Caz de dubiu la operaţia de subţiere. Conform regulilor anterioare, toţi pixelii care aparţin unor linii cu grosimea de doi pixeli vor fi şterşi. Se adoptă diferite soluţii.