Noua Zeelanda sau Australia argumentai Funda

Australia ...pentru ca este foarte tare
:Australia este a sasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19. 000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munții sunt joși. Cel mai înalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de numai 2. 228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5. 703. 000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podisul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1. 500 m. Munții New England și Munții Albastrii din sud au înălțimi între 900-1. 500 m.
Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu aceste bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre aceste regiuni.
În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și există multă activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2. 000 km și este clar vizibilă din cosmos. funda plz:
Vecinii Australiei


Statele Australiene și insulele principale (dați click pe zonă pentru a merge la articolul principal)
La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee
Insulele mai însemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee și Timor
La sud: Antarctica
La nord-est: Insulele din Pacific
La sud-est: Noua Zeelandă.
Orașe
Canberra
Sydney
Melbourne
Adelaide
Perth
Brisbane
Hobart
Darwin.

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. Vara, care ține din decembrie pana-n februarie, există valuri de căldură frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare atenuare de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. In zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pâna în august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si există condiții musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totuși, in alte parți, zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitați fiind de 150 cm, cea mai mare parte cazând vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipitații este de aproape 120 cm, căzând în tot timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. În Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).
Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supraviețuirea în regiuni aride. Exista 600 de specii de eucalipt si 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică si nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlastinile de coasta. Aproximativ 9% din suprafata Australiei este acoperita cu paduri subtropicale si temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.
Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. In sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.
Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape întregul stat al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului de Nord și Australiei de Sud. Înălțate deasupra nivelului acestei depresiuni, exista mai multe lanțuri muntoase, cum sunt Kimberley si Hamersley, precum și aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.


Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura țară ce ocupă un întreg continent, fiind cea mai vastă din Australasia/Oceania. Ca suprafață, în clasamentul mondial Australia, ocupă locul șase. Pe lângă teritoriul continental, Australia cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este insula stat Tasmania. Australia este o federație și o monarhie constituțională parlamentară.
funda