Salut.cucuta e otravitoare?
ce alte plante din tara noastra sunt otrvitoare?
scuzati-mi categoria dar este mai cautata

Descrierea plantelor otravitoare si a
substantelor toxice continute

ALGE

Mediul acvatic este locul a numeroase accidente toxice, imputabile unor specii de alge, care pot emi-te, in exterior, toxine foarte variate.
Algele albastre sunt plante mici, unicelulare, cu celule izolate sau reunite in colonii de forme varia-te.Din cele peste 2000 de specii incluse in aceasta grupa unele s-au dovedit a fi otravitoare.Astfel
Microcystis aeruginosa secreta o substan-ta toxica, care provoaca convulsii, paralizii si chiar moartea diferitelor animale. Oamenii se pot intoxi-ca daca mananca scoici si alte animale care se hra-nesc cu aceste alge albastre, prin contact cu ape ce prezinta fenomenul de "inflorire" cu alge albastre, sau daca beau asemenea ape.
Cazuri de otravire cu asemenea alge s-au inre-gistrat la bovine, cabaline, porcine si pasari, in spe-cial la rate.
Simptome-dupa una sau doua ore de la ingera-rea toxinei, atat la om cat si la animale, apar cram-pe, dificultati de respiratie si in cazuri grave survi-ne moartea. Unele victime prezinta convulsii si pa-ralizii. In alte cazuri sunt tipice crizele de ficat.
CIUPERCI

Amanita muscaria - palaria sarpelui- se recunoaste prin palaria carnoasa, umeda sau putin vascoasa, incretita pe margini si acoperita cu solzi albi, moi, grosi, dispusi concentric.Creste prin lu-minisurile padurilor de conifere si foioase din mai pana in noiembrie.
Consumarea acestei ciuperci provoaca asa-nu-mitul sindrom muscarian caracterizat prin tulburari gastrointestinale urmate de tulburari nervoase.Ast-fel dupa 1-3 ore dupa ingestie se instaleaza tulbu-rari gastrice si intestinale sub forma de vomismen-te care usureaza eliminarea unei parti din ciuperca toxica ingerata.
Apoi apar tulburari de echilibru, ca in starea de ebrietate, insotite de fenomene de excitatie motrica, delir, extaz, agitatie extrema.Persoana intoxicata nu mai recunoaste anturajul sau, prezinta acese violen-te de furie sau de veselie insotite de crize de ras si dans.In cursul acestui delir muscarian subiectul in-constient face uneori dezvaluiri senzationale. Dupa cateva ore de "betie" se calmeaza, intra intr-o stare de toropeala si adoarme complet epuizat.Intoxicati-ile cu aceasta ciuperca nu sunt mortale.(anexa 1)
Amanita pantherina sau buretele pestrit creste in padurile de foioase si de conifere din iulie pana in octombrie.
Consumarea acestei ciuperci provoaca asa-nu-mitul sindrom panterian, care este asemanator cu cel muscarian.Astfel incubatia dureaza in medie
1-4 ore dupa care se declanseaza tulburari digestive urmate de tulburari psihomotorii.
Semnele digestive sunt pronuntate si constau in greturi cu vomismente, dureri abdominale, mani-festari delirante cu halucinatii.
Subiectul intoxicat isi pierde luciditatea si trebuie-ce de la o veselie extraordinara la o stare de nebuni-e furioasa.Starea de agitatie, insotita de confuzie mintala, este calificata drept nebunie panteriana.
Aceasta criza dureaza cateva ore si se termina prin-tr-o faza comatoasa de 3-8 ore la capatul careia cel intoxicat se trezeste spontan.Vindecarea totala se produce dupa 24 de ore.(anexa 2)
Amanita phalloides numita si buretele viperei este o ciuperca care are palaria marcata de striuri brune sau negre care pornesc ca niste raze de la centru catre margini.Creste pe sol in padurile de conifere si de foioase, fiind intalnita din iulie pana

in octombrie. Intoxicatia are un debut tardiv si o perioada de incubatie absolut linistita.De la consu-marea ciupercii pana la aparitia semnelor otravirii dureaza 10-12 ore. Simptomele se caracterizeaza prin vomismente neincetate, dureri epigastrice inso-tite de diaree abundenta asociata de colici violente.
Toate acestea duc la deshidratarea subiectului si se suprapun cu fenomene dureroase, hipotermie cu cianoza, racirea extremitatilor. Tulburarile nervoase sunt dramatice-tulburari ale constiintei, calm, agitatie cu episoade delirante, tulburari de comportament de tipul unei euforii pro-nuntate evoluand adesea prin moarte.Decesul se produce dupa 24 ore pana la 5-6 zile, perioada ce depinde de cantitatea ingerata si de rezistenta indi-vidului.(anexa 3)
Boletus satanas numit si hrib tiganesc sau buretele dracului, se recunoaste dupa palaria carnoasa alb cenusie, sau galben pieloasa. Tuburile cu spori sunt galben-verzui, iar prin apasare se co-loreaza in albastru. Porii sunt mici de culoare rosie sangerie, se coloreaza in albastru la atingere.Creste in paduri de foioase.
Aceasta ciuperca produce iritatii gastrointesti-nale.Consumarea unui singur exemplar fiert incom-plet, provoaca dureri stomacale violente si tulburari intestinale care pot dura cateva zile.
Este o ciuperca otravitoare dar nu mortala asa cum s-a crezut multa vreme.(anexa 4)
FERIGI

Equisetum arvense numita si coada ca-lului este o feriga frecvent intalnita in toata tara.
Simptomele intoxicatiei la cabaline incep prin tulburari ale sistemului nervos manifestate printr-un dezechilibru senzorial, mai afectat fiind aparatul locomotor.Concomitent apar tulburari ale aparatului digestiv, ficatului, rinichilor.La vaci in-toxicatia se manifesta inainte de toate prin diminu-area brusca a secretiei de lapte.(anexa 5)
Pteridium aquilinum numita si tolul lupului frecvent intalnita prin poieni, pajisti, in re-giunea montana a tarii.
Simptomele intoxicatiei difera de la cabaline la bovine.Astfel, la cal se observa numai tulburari de natura neuromusculara reprezentate prin miscari necoordonate, pareza, slabiciune, contractarea mus-chilor fetei si gatului, spasme.La bovine, in functie de varsta, intoxicatia prezinta doua aspecte tipice:
-aspectul intestinal la bovine adulte-diaree cu elimi-narea de cheaguri de sange, cresterea temperaturii.
-aspectul laringian constatat la bovinele tinere-se-cretii nazale si bucale, respiratie dificila, cresterea temperaturii.
Manifestarile intoxicatiei apar numai dupa un timp mai indelungat de la consumarea plantei.


PLANTE CU SEMINTE
GYMNOSPERMAE

Taxus baccata numita si tisa este un ar-bust sau arbore cu frunze acciculare, persistente.
Creste foarte incet, dar are o viata lunga.Este o spe-cie des intalnita sporadic, dar se cultiva ca arbust
ornamental ori pentru garduri vii.
Toxicitatea este cunoscuta din antichitate.
Theophast ne spune ca frunzele sunt veninoase pentru animale. Poporul grec credea ca aceasta planta este asa otravitoare incat era destul ca un om sa treaca pe langa ea pentru a fi in pericol de moarte.
Iulius Caezar povesteste ca galii otraveau sage-tile lor cu sucul extras din ’’fructul’’de tisa.Vergiliu sfatuia pe crescatorii de albine sa se fereasca de a a-vea acest arbore in apropierea stupilor, florile fiind otravitoare pentru albine.
Cele mai sensibile animale la intoxicatia cu frun-ze de tisa sunt calul, magarul si catarul.(anexa 6)
Thuja orientalis-numit si arborele vietii este o planta lemnoasa de 5-10 m inaltime, cu co-roana deasa. Planta contine un ulei eleric, si produ-ce intoxicatii in general mortale.
ANGIOSPERMAE

Quercus robur-numit si stejar este un ar-bore inalt pana la 50 m cu coroana larga, neregulata
Consumarea lastarilor tineri, a mugurilor si frunzelor provoaca tulburari digestive si renale cu-noscute sub numele de "boala lemnului’’si aceste accidente sunt rare
Majoritatea intoxicatiilor se produc cu ghin-da. Cele mai sensibile sunt bovinele, in special tineretul de la 1-3 ani, vacile de lapte, pasarile, de curte si caii. Porcul este rezistent, fiind insensibil la substantele toxice existente in ghinda.(anexa 7) Viscum album –vascul-este un arbust semiparazit ce formeaza tufe globuloase de 30-100 cm in diametru.
Fructele, frunzele si ramurile tinere contin o substanta tonica a carei efecte asupra organismului uman se manifesta prin modificarea tensiunii arte-riale, a ritmului cardiac si a temperaturii centrale, prin tulburari nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii.
In timpul sarbatorilor de iarna, ramurile verzi cu fructe de vasc se aduc in apartamente ca decora-tive si simbol al biruintei vietii. Familiile cu copii si in general toata lumea trebuie sa cunoasca cele relatate privind toxicitatea fructelor, pentru a pre-intimpina unele accidente. Beta vulgaris sau sfecla este o planta bi-enala cultivata pentru radacinile sale. Furajand animalele numai cu sfecla o perioada mai indelungata le provocam un mare dezechilibru nutritiv. Utilizarea acestor produse provoaca into-xicatii la toate speciile de animale si in special la ovine. Simtomele sunt de natura digestiva urmate de tulburari nervoase, cu paraplegie, icter, etc. Agrostemma githaco –numita si ne-ghina este o planta frecvent intilnita prin semana-turile de cereale paioase.
Toate partile plantei, dar mai ales semintele, contin o substanta a carei toxicitate are o actiune exercitata asupra sistemului nervos central sub as-pectul paraliziei. Papaver somniferum sau macul este o planta cultivata ca medicinala si ornamentala, iar uneori se intalneste ca specie pe locuri ruderale, in culturi de cereale paioase. Principala substanta extrasa din mac este opiul din care se extrag morfina, codeina, papaverina. Animalele intoxicate cu mac prezinta tulburi ner-voase si digestive, respiratie greoaie.La om, opiul in doze mici determina la inceput o surescitare, apoi un somn profund, presarat de vise, scaderea secretiei salivare ori constipatie.(anexa 8) Hypericum perforatum – numita si pojarnita sau sunatoare este o planta frecvent in-talnita prin fanete, tufisuri, coline. Actiunea substantei principale numita hiperi-cina se exteriorizeaza la nivelul pielii depigmentate printr-un proces inflamator. Aesculus hippocastanum – numit castanul porcesc este un arbore inalt pana la 30 m, cu coroana sferica sau piramidala. Este unul din cei mai cunoscuti arbori orna-mentali, fiind cultivati in toata tara prin gradini, parcuri, pe marginea strazilor. Semintele, mai ales in stare proaspata,sunt capabile sa intoxice atat, a-nimalele cat si omul, victime facand mai ales in randul copiilor. Conium maculatum – cucuta- este o planta comuna in toata tara. Toxina –coniina- pe care o contine, actioneaza asupra sistemului nervos, avand efecte paralizante. Hyoscyamus niger –maselarita- este o planta care creste prin locuri ruderale, pe maidane si este comuna in toata tara. Toate organele plantei sunt otravitoare atat in stare verde cat si sub forma de fan sau nutret insi-lozat. Semnele otravirii difera de la o specie la alta si in functie de cantitatea ingerata. La cai- deglutie grea, sete, neliniste, frisoane, slabiciune, accese convulsive violente, paralizie generala. La porci, caini si pisici- vomitare puternica. Solanum tuberosum sau cartoful este o planta comuna in toata tara, ca planta cultivata pentru tubrculii sai utilizati in hrana omului, a ani- malelor sau in scopuri industriale. Tuberculii tinuti la soare, incoltiti, rau conser-v-ati in pivnite umede isi maresc cantitatea de salo-nina. Toxicitatea vrejilor uscati se micsoreaza dar nu dispare. Nerium oleander –leandru sau olean-dru- este o planta lemnoasa, inalta pana la 5 m si se cultiva ca planta decorativa de apartament. Desi este o planta cu un grad de toxicitate ma-re, cazuri de otravire a animalelor, se produc rar, i-zolat. La om, se relateaza intamplarea din 1769 cand, in insula Corsica, mai multi soldati francezi au murit fiindca au mancat carne de pasare pe care o fripsesera in frigarui din lemn de leandru. Ratele si gastele mor imediat dupa ingerare in urma unor convulsii puternice insotite de asfixie. Galanthus nivolis sau plapandul ghi-ocel, vestitor al reinvierii naturii contine 70 de sub-stante toxice dintre care "licorina" este cel mai frecvent intalnita.
Consumarea bulbilor de ghiocel, care se pot confunda cu cei de arpagic, provoaca vomitaturi si diaree ca urmare a stimularii mucoasei digestive.
Iris pseudocorus – stanjenelul de balta-este frecvent prin locurile mlastinoase la marginea lacurilor si in lungul raurilor.Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata.
La animalele care consuma planta, toxinele patrund in sange si dupa o perioada provoaca moartea.
Sarahum bicolor cunoscut sub numele de sorg sau mei tataresc este o specie cultivata pentru seminte, maturi, extragerea din tulpina a unui suc dulce si ca planta furajera.
Se apreciaza ca in perioada de toxicitate ma-xima, un kg de frunze de sorg provoaca o intoxi-catie mortala la o bovina de 500 kg.
Simptomele variaza in functie de cantitatea ingerata.Cantitatiile mari provoaca o intoxicatie supraacuta, cu moartea fulgeratoare prin inhibitia centrilor nervosi.