Striga (Tyto alba) face parte din ordinul Strigiformes (al bufnițelor), familia Tytonidae, și este considerată ca una dintre cele mai frumoase păsări nocturne de pradă din România. Ea este, de asemenea, și foarte folositoare datorită marelui număr de rozătoare pe care le consumă. Este o pasăre sedentară, desul de rar întâlnită în România. Ponta este formată din 4-7 ouă albe, lunguiețe, pe care femela le depune în luna aprilie. Ele sunt depuse direct pe substrat fără așternut. Ouăle sunt clocite timp de 33-34 de zile, numai de femelă, căreia masculul îi aduce hrană.Din punct de vedere morfologic, ca în general la bufnițe, partea anterioară a capului are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care sunt lungi, unghia degetului mare este zimțată. Coloritul penajului de pe corp este ocru, cu striuri albăstrui, iar pe partea dorsală, și pe aripi, apare presărat cu puncte de culoare cafenie închisă. Coloritul și nuanțele penenajului păsărilor variază destul de mult de la individ la individ, fiind diferit chiar la puii care provin de la aceași părinți. ASTA ESTE PASAREA
Mersi. Daca-mi dai si Tigru si Sarpe ai Funda!
Cobra regală (Ophiophagus hannah) este o specie de șerpi veninoși din familia Elapidae. Este singura specie din genul taxonomic Ophiophagus (în limba greacă înseamnând „mâncător de șerpi", denumire îndreptățită deoarece hrana cobrei regale este compusă numai din șerpi și sopârle).
Cobra regală este un șarpe de talie mare, el atingând în mod normal o lungime de 3 – 4 m. Atunci când s-a descoperit un exemplar care avea lungimea de 5, 59 m, s-a căzut de acord că este cel mai mare șarpe veninos din lume.
Cobra regală poate fi întâlnită în regiunile cu păduri din Asia de Sud Est. Este un șarpe care trăiește pe sol. Mușcătura unei cobre regale produce de regulă moartea unui om adlut. Accidentele de mușcătura cobrei sunt însă foarte rare produse, deoarece acest șarpe nu este deosebit de agresiv și duce o viață retrasă în păduri.Cobra regală este cunoscută ca un șarpe activ în timpul zilei. Trăiește pe sol, dar sunt unii autori ce susțin că șarpele ar fi fost văzut și în copaci și că ar fi activ și în timpul nopții. Hrana cobrei regale constă exclusiv din șopârle și șerpi. Prada, după ce a fost mușcată, este fixată până nu se mai mișcă, aceasta poate dura un timp de 10 - 30 minute. Cobra regală este ovipară (se înmulțește prin ouă), fiind singura specie cunoscută care construiește cuib, care conține între 20–40 de ouă. În India depune ouăle între lunile aprilie - iulie, în Indochina de sud s-au găsit în august un cuib construit din frunze cu 25 de ouă de cobră regală. Femela apără vehement cuibul față de dușmani, dar cu exepția apărării cuibului, șarpele este mai puțin agresiv față de om. Veninul cobrei este o neurotoxină care are doza letală DL501, 2–3, 5 mg /kg. greutate coprporală. Din cauza cantității mari de venin inoculat mușcătura cobrei regale este de regulă mortală. Simptomele tipice care apar sunt: tumefierea intensă a locului mușcat, care se extinde, dacă cel mușcat nu este imediat tratat, moartea survine prin asfixie, după 20 de minute, au fost semnalate și cazuri când cel mușcat a murit după 12 ore. Se cunosc până în în anul 1191, 35 de cazuri, când omul a fost mușcat de șarpe, din care 10 au fost cazuri mortale. Nu sunt date suficiente pentru a preciza gradul de periclitate în care se află cobra regală. SARPE DIN ASIA
Tigrul bengalez (Panthera tigris tigris) este subspecia de tigru cea mai cunoscută. Habitatul acestora se găsește pe subcontinentul indian, în special în regiunea Bengal, dar poate fi găsit și în nordul Indiei și Nepal. Tigrul bengalez este animalul național al Indiei și Bangladeshului.
Tigrul bengalez este subspecia de tigru cu populația cea mai numeroasă, estimată la 1500–2000 de indivizi în India, 440 în Bangladesh, 120–230 în Nepal și aproximativ 80 în Bhutan. Din 2010, tigrul bengalez a fost clasificat ca specie pe cale de dispariție de către IUCN. Populația totală este estimată la mai puțin de 2500 de exemplare, cu o tendință de scădere.
Blana tigrilor este de obicei galbenă sau portocalie, cu dungi negre. Abdomenul și părțile mediale ale membrelor sunt albe, în timp ce coada este portocalie cu dungi negre. Masculii au o lungime a corpului de 2, 7–3, 1 m și o greutate de 200–250 kg, în timp ce femelele au o lungime a corpului de 2, 2–2, 5 m și o greutate de 120–160 kg.
Tigrii bengalezi au o durată de viață de până la 15 ani. Dieta acestora constă din primate, mistreți, antilope și gauri. Femelele gestante dau naștere de obicei la 1-4 pui. La naștere, puii au maximum 1, 5 kg și o blană care năpârlește după câteva luni. La 2-3 ani, tigrii devin independenți de familiile lor.
Tigrul alb este un mutant recesiv al tigrilor de bengalezi, fiind răspândit în special în Assam, Bengal ți Bihar. tigru bengala asia