Salut TPU! Mă aflu într-o situație deloc confortabilă și mă văd nevoit să mai cer niste păreri. Sunt băiat, am 26 ani și de curând am fost nevoit să mă întorc la părinți acasă pentru a-mi rezolva anumite probleme, eu suferind de tulburare anxioasa și depresie. In urma tratamentului am inceput să mă simt mai bine și acum nu știu ce drum să urmez, deoarece nici acolo unde eram plecat nu o duceam prea bine, iar ei știind că eu mi-aș fi dorit să devin asistent medical mi-au propus, prin sprijinul lor, să rămân acasă și să fac școala aceasta postliceală. Voi ce m-ați sfătui să fac? (pe de o parte îmi doresc, dar pe cealaltă nu mă simt chiar confortabil, mai ales la vârsta mea, să rămân acasă, resimt așa că o jenă față de lume/cunoștințe).

Ideea parintilor tai este foarte buna, sa faci o postliceala de meserii: asistent medical, frizer, constructor, croitor, cizmar, orice iti place si ai vrea sa profesezi.

Stai acasă și fă școlă aia. E mult mai important sa ai o calificare și un loc de munca decât ce zice lumea.

Părinții te susțin, deci fa școala și fa-ți un viitor. Nu e nicio rusine. Mai poți lucra un part time ca sa nu te simți prost ca stai pe banii lor. Nu are nicio treaba ce spune lumea. Oricum lumea vorbește indiferent ce ai face.

Dă-o dracu de lume, nu trăiești cu lumea, nici nu îți dă lumea să mănânci.
Fa'ti școala.

Tu cu anxietate si cu depresie visezi sa te faci asistent, adica sa vezi mereu oameni bolnavi si eventual sa ii intepi? Mai gandeste-te. Daca vrei sa stai acasa sa iti faci vreun curs sau o facultate asta nu e rau, daca vor si ai tai sa te tina e minunat, dar cauta-ti ceva care sa nu te bage mai rau in tristetile din care incerci sa iesi.

Buna.
Nu ai posibilitatea sa ramai in orasul tau, dar fara sa stai cu parintii, ci intr-o chirie?

Cu rusinea nu faci nimic, mai bine continua-ti studiile plus ca ai si oportunitatea de a o face, altfel poti regreta mai tarziu. chiar daca la 26 de ani ti se pare jenant sa stai pe banii parintilor, o sa te acomodezi cu ideea