In primul rind, diferentele existente intre cetateni pe baza vechilui criteriu de impartire a claselor dupa marimea proprietatii, a fost abolit, el fiind inlocuit cu criteriul locului de resedinta.
In al doilea rind, nu s-au limitat doar la faptul ca dreptul de vot a devenit universal, dar si o parte din autoritatea juridica a statului a fost transferata asupra poporului, prin intermediul Curtilor cu jurati.
In al treilea rind, a fost introdus Consiliul celor 500 cu o importante competente juridice preliminare, care puteau influenta decizia Adunarii Poporului (eclesia). Semnificatia speciala in ceea ce priveste traditia democratica a acestei institutii este remarcata de modul in care sint alesi membrii sai. Alegerea lor prin tragere la sorti si doar pentru o perioada limitata la un an, oferea suficiente garantii pentru a preveni monopolizarea functiilor de deputat de catre politicieni de profesie.
In final, a fost adoptat ostracismul, o alta pirghie importanta in adopterea sistemului democratiei politice (el va fi abolit la sfirsitul Razboiului Peloponesiac)din vreme ce, conform lui Aristotel, scopul acestei noi institutii a fost sa acorde poporului puterea deai neutraliza pe toti aceia care aveau tendinta de-a prelua intreaga putere in interiorul statului, sau de-a creste peste masura puterile, in virtutea bogatiei, sau detinerii altor pirghii ale puterii politice. Si chiar mai multe gasesti aici http://www.inclusivedemocracy.org/......irecta.htm