Urgent! Imi trebuie istoria planorului si nu gasesc, imi dati, va rog?

Planoarele Rocket

Iti dam, dar nu istoria planorului ...altceva la fel de util

Planorul zboară în masa de aer, masă în care pot exista LOCAL curenţi ascendenţi (generaţi de diferenţele de temperatură) sau mişcări ascendente ale aerului determinate de anumite forme ale reliefului expuse vântului ori de fronturile atmosferice). Faţă de masa de aer planorul în zborul liber se află în PERMANENTĂ COBORÂRE, chiar dacă pătrunde într-un curent ascendent. Dacă viteza ascensională a aerului este mai mare decât viteza de coborâre a planorului, acesta va urca faţă de sol cu o viteză egală cu diferenţa dintre viteza ascensională a aerului şi viteza sa de coborâre. Într-un curent descendent, planorul se va apropia de sol cu o viteza rezultată din însumarea vitezei sale de coborâre cu viteza aerului descendent.

Recordul mondial de înălţime a fost înregistrat la traversarea Anzilor: peste 15. 000 de metri, aproape de stratosferă. În România, curenţii din Carpaţi au ridicat un planor la recordul naţional de 11. 000 de metri. Recordul de distanţă la planorism este de 700 de kilometri în România.
[modifică] Istoric

În China, au fost folosite în scop militar, pentru recunoaştere, nişte zmee (mai degrabă decât planoare).
[modifică] Metode de lansare

Remorcaj de avion
Planorul este remorcat de un avion, până la înălţimea dorită.
Remorcaj de mosor
Un mosor de cca. 280 cai putere, cu doi tamburi se află într-un capăt al pistei; cablurile sunt desfăşurate de-a lungul pistei, până la cele două planoare de care sunt anclanşate. Apoi, pe rând prin bobinare rapidă, se decolează cu fiecare cablu. Înălţimea atinsă poate fi şi de 300-400 metri.
Lansare cu sandoul
Sandoul era un elastic foarte puternic cu care se lansa planorul de pe un deal. Nu se mai foloseşte.

[modifică] Zborul
[modifică] Menţinerea în aer

Planorul foloseşte curenţi ascendenţi pentru a câştiga înălţime. Zborul unui planor începe cu lansarea care în mod obişnuit se face prin remorcaj de avion sau mosor/automosor. După ce atinge înălţimea de declanşare, planorul zboară cu o precizie ridicată folosindu-se de caracteristicile sale aerodinamice (portanţă vs. rezistenţă la înaintare). În momentul în care intră într-un curent ascendent, variometrul (aparat de bord care sesizează variaţiile de înălţime ale aeronavei) indică urcare şi se comandă spiralarea şi centrarea planorului în căminul ascendent pentru a câştiga înălţime.
[modifică] Înaintarea
[modifică] Proiectare
[modifică] Clase de planoare
[modifică] Fabricanţi

La noi in tara, cele mai folosite planoare sunt IS-28-B2 si IS-29-D2, proiectate de Iosif Silimon si fabricate la IAR Brasov.
[modifică] Instrumente de bord

Altimetru
indică înălţimea faţă de punctul de decolare.
Vitezometru
indică viteza faţă de curenţii de aer. Viteza de zbor pentru fineţea maximă este de 100 km/h.
Variometru
indică viteza de urcare (în termică) sau de înfundare. De obicei se folosesc două variometre, unul de 5 metri pe secundă cu o acurateţe mai mare, şi unul de 30 metri pe secundă folosit atunci când viteza de urcare sau de înfundare creşte sau scade sub 5 m/s, iar cel de 5 m/s nu mai poate fi folosit.
Giroclinometru (sau indicator de viraj şi glisadă)
indică înclinarea planorului şi corectitudinea virajelor efectuate.

[modifică] Referinţe

1. ^ Petre, Augustin (1999). Editura Academiei Române. ed. Proiectarea structurilor de aeronave şi astronave. Bucureşti. pp. p. 12. ISBN 973-27-0687-2. „În această categorie (aeroplane; vezi prima referinţă de la avion) pot fi incluse şi planoarele, care pot realiza zborul numai în coborâre faţă de aer, nefiind echipate cu motoare. Sursa de energie pentru planoare o reprezintă masele de aer în mişcare ascendentă cu o componentă verticală a vitezei mai mare decât cea de coborâre a planorului faţă de masa de aer, componentă care îi asigură viteza necesară sustentaţiei."