Nu ştim nimic despre atom,
Doar… cât e învăţat de om.
Atomul este micul infinit,
De mic e mic, dar nesfârşit,
De toţi e sfârtecat un pic,
Şi laolaltă toţi au un nimic.
Ce este atomul bună oară,
Necunoscuta de la şcoală?
Sau e prezentul în mişcare,
În universul de la soare?
Atomul mic e în mişcare,
Şi în mişcarea de atomi,
Din mic de tot va creşte mare,
Cum creşte... mugurul la pomi.
Şi peân’ce-o fi… îmbătrâneşte,
Din mic mare creşte, creşte,
Până când plecând în trombă,
Va exploda într-o zi din bombă.
Cine şi-a permis măcelul,
De începu prăpeăd răzbelul?
Fost-a… test de avertizare,
Pentru omenirea viitoare?
Atomul e misterul omenirii,
În slujba marilor imperii!
Sau marile imperii plătesc,
Ca jertfă ţelul omenesc?
E întrebarea ce ne doare,
Dacă atomul este floare,
Ce aduce-un rău mai mare,
Sau groază… nimicitoare?
E micul blând nespus de tare,
Ce nu se vede în mişcare,
Dar are atât de mult de spus,
Că niciodată, nu va fi răpus.
NitaLoredanaFlorentina întreabă: