As vrea sa relatez o problema pe care o are o prietena de-a mea; are un copil in afara casatoriei care nu a fost recunoscut de tatal lui. Dupa ce a reusit sa-si refaca viata, prietena mea doreste sa ia baiatu cu ea in strinatate, tatal copilului doreste sa il recunoasca, asta se intampla dupa 8 ani. Recunoasterea copilului nu mai este o prioritate pentru ea ci mai degraba are mai multa libertate de miscare cu copilu, si ar vrea sa impiedice recunoastrea lui. Ar putea spune ca nu este copilu lui, ce repercursiuni legale ar avea aceasta relatare? POATE FI OBLIGATA PRIN LEGE SA FACA ANALIZA ADN?
Recunoasterea copilului nu este echivalenta cu acordarea custodiei tatalui. Problema custodiei, daca se va pune, poate fi rezolvata pe cale legala, in justitie.
E usor sa spunem: e mai bine cum vreau eu, cum mi-e mie mai usor si sa ne convingem ca avem si dreptate. Intre timp calcam in picioare legile Domnului si ale oamenilor, dar ne mintim cu ideea ca asa e bine. Scuza-ma ca-ti spun, dar tu ne-ai intrebat daca comiterea unei fapte ilegale si imorale are urmari in justitie. Da, are si copilul va avea pe langa un tata iresponsabil si o mama infractoare. pedepsita sau nu.
Pana la urma, copilul n-are nici o vina. E prins intre iresponsabilitatea tatalui si egoismul mamei. E o mica victima a unei imoralitati dinainte de nasterea lui. Ambii parinti sunt profund vinovati ca au dat nastere unui copil fara sa aiba o legatura recunoscuta de legile Domnului si ale omului. Acum 8 ani existau destule metode de contraceptie. Nu pot sa ma intreb de ce a avut un copil prietena ta cu un barbat atat de nemernic si care nu-i era nici macar sot? Asa s-a ajuns aici si ea va fi legata toata viata de omul acela prin acest copil nevinovat.
Nu pot sa dau sfaturi, mi se pare o situatie prea revoltatoare. Inteleg ca tatal e un egoist, un nemernic, ca nu merita sa fie tata. Dar are un copil cu prietena ta si ea trebuie sa-si asume asta.
Si da, EXISTA posibilitatea legala ca el sa ceara in justitie test de paternitate. Il va plati (e scump) si isi va dovedi paternitate. In acel moment, prietena ta va fi obligata sa-i plateasca cheltuielile de judecata, iar daca a comis sperjur, va fi decazuta din drepturile parintesti si custodia ii va reveni automat lui. Deci singura posibilitate este sa nu minta in justitie si sa-si dispute cinstit custodia. Daca e asa cum spui tu, judecatorul va vedea ca ea este un parinte bun si tatal este doar interesat de bani si ii va da custodia.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Da, poate fi obligata prin hotarare judecatoreasca. Oricum va fi intrebata in instanta daca stie cine e tatal copilului si nu va putea minti acolo, nu de alta dar sperjurul este infractiune si se pedepseste cu inchisoarea.
Este egoist din partea prietenei tale sa nu-i permita tatalui sa-si recunoasca fiul. Practic ii face fiului ei aceeasi magarie pe care i-a facut-o si tatal. Doua rele nu fac niciodata un bine. Copilul trebuie sa-si cunoasca tatal biologic fiindca asta il va ajuta din toate punctele de vedere. Chiar daca tatal tau e un nemernic, tot e mai bine decat sa n-ai tata, sa fii al nimanui. In plus, in cazul unei boli grave, poti beneficia de un transplant sau o transfuzie de la rude de sange pe care nu le-ai cunoste daca nu ai sti cine ti-este tata.
Mi se pare imoral si egoist saprivezi copilul de cunoasterea paternitatii sale, numai ca sa te bucuri tu de mai multa liberatate. I ordinea asta de idei, o sa lege copilul de piciorul patului, pentru mai multa liberatate personala.
Răspunde
"4. Contestarea recunoaşterii de paternitate
Recunoaşterea ce nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată (art.
58 alin. 1 Cod. fam.), pe cale de acţiune în justiţie.
Faptul că persoana care s-a recunoscut a fi tatăl copilului este îndreptăţit să-şi conteste propria
mărturisire nu contrazice caracterul irevocabil al manifestării de voinţă, pentru că nu asistăm la
revocarea unilaterală a recunoaşterii, interzisă prin art. 57 alin. ultim Cod. fam., ci de negarea
conformităţii cu realitatea a faptul recunoscut, supusă controlului instanţei.1 În practică s-a decis că
acţiunea poate fi pornită de autorul recunoaşterii chiar dacă el a făcut cu bună-ştiinţă o recunoaştere
nereală. 2
Dreptul la acţiune nu este supus prescripţiei extinctive.
În cadrul procesului urmează a se învedera instanţei, prin orice mijloc de probă, că recunoaşterea
de paternitate nu corespunde filiaţiei reale a copilului. Ca abatere de la regulile generale în materie de
probaţiune, dacă acţiunea este intentată de însuşi copilul recunoscut, de descendenţii acestuia sau de
mamă, reclamantul – care, potrivit dreptului comun are sarcina probei – este scutit de orice dovadă,
pârâtul, adică autorul recunoaşterii fiind cel ţinut să dovedească paternitatea (art. 58 alin. 2 Cod. fam.).
Hotărârea de admitere a acţiunii în contestarea recunoaşterii de filiaţie înlătură retroactiv
paternitatea mărturisită, împreună – pe cât posibil – cu toate consecinţele filiaţiei aparent atribuite.
Copilul revine la situaţia juridică anterioară, anume de copil din afara căsătoriei cu filiaţia faţă de tată
nestabilită.
Dacă soluţia instanţei este în sensul admiterii acţiunii, hotărârea irevocabilă se va înscrie prin
menţiune în actul de stare civilă al copilului (art. 44 din Legea nr. 119/1996)."
http://law.ubbcluj.ro/......20curs.pdf
citeste si tu, dar eu am inteles ca pentru ca sa tagaduiesti
recunoasterea paternitatii este nevoie sa il dai in judecata si sa stabilesti prin "prin orice mijloc de probă (prin asta inteleg ca si analiza ADN), că recunoaşterea
de paternitate nu corespunde filiaţiei reale a copilului" si doar dupa ce instanta hotaraste ca e asa poate copilul sa isi reia vechiul statul - acela de copil fara tata recunoscut.
In general eu sunt de parere ca e mai bine ca copiii sa-si cunoasca parintii. Probabil ca in acest caz te temi de faptul ca nu te va lasa sa-l iei cu tine in strainatate, sau chiar ca iti va cere drept de vizitare... si alte complicatii. Nu e corect sa faca recunoasterea asta tarzie, din punctul de vedere al mamei, totusi din punctul de vedere al copilului nu cred ca ar fi foarte rau (psihologic vorbind)...
Dar sunt situatii si situatii.
Cat timp eu am stat sa caut legislatie, vad ca s-au postat multe comentarii, inclusiv amanunte referitoare la situatie. Sa inteleg ca copilul a stat cu tatal lui pana de curand si acum mama s-a decis sa-l ia cu ea in Italia? Bine, am inteles ca omul nu lucra si nu-si trimitea nici copilul la scoala, dar cum de nu l-a lasat la altcineva, cum de nu l-a luat cu ea? Ea stie mai bine, totusi in cazul asta nici nu cred ca poate minti in privinta filiatiei. Sunt mai multi martori pe care el ii poate chema in proces care sa spuna ca copilul a fost in cresterea lui... E complicata afacerea. Mai bine luati-va un avocat bun si sperati ca se termina totul cu bine. In mod normal copiii se dau mamelor spre crestere, cu atat mai mult cu cat ii poate asigura un trai mai bun. Depinde cat timp a stat in Italia fara copil...
Copilu stie cine e tatal lui, iar faptul ca vrea sa il recunoasca si sa il ia o face pentru a primi pensie alimentara, nu a lucrat o zi in viata lui, iar prietena mea lucreaza in italia castiga 1200 de euro pe luna si cred ca va trebui sa plateasca 500 de euro pe luna pensie alimentara pe care tatal lui ii va cheltui prin localuri, a luat acest copil de acolo pentru ca renuntase sa il mai trimita la scoala. E egoist din partea ei sa doreasca sa -si creasca copilu civilizat si in conditii bune? E egoist din partea ei sa doreasca ca acest copil sa invete carte?
e egoist sa nu mai ai nevoie de recunoastere dupa ce ai avut nevoie 8 ani si el nu a ridicat un deget pentru asta? Atunci da, prietena mea vrea sa fie egoista si eu chiar nu pot s-o sfatuiesc sa fie altfel pentru ca e prea grea suferinta si durerea ei daca ii va fi luat copilu.
Voi incerca sa explic situatia de la inceput sper doar sa aveti rabdare sa o cititi; in anul 1998prietena mea avea 16 ani si a ''fugit''de acasa impreuna cu un baiat dupa 1 an a venit acasa sa nasca un copil si a spus ca tatal copilului a spus ca va veni sa il recunoasca la maternitate, dar nu a mai venit, copilu a fost botezat la parintii ei a asteptat 2 saptamani si si apoi s-a hotarat sa se intoarca inapoi la el, a dus o viata grea tinandu-si traiu cu culesu fructelor de padure, cu ajutor social de la primarie, dupa 3 ani a mai nascut o fetita pe aceasta a recunoscut-o si pentru ca nu se descurca cu banii a plecat in italia la munca s-a dus vreo 2 ani si dupa ce i-a mobilat casa, a acoperit-o, a facut f multe cheltuieli acolo el a decis sa se desparta ea plecand la parinti cu fetita de 3 ani si el ramand acolo cu baietelu. A plecat in italia si a sustinut material atat fetita cat si baiatu. Dupa 6 luni a aflat ca tatal baiatului a plecat in spania, atunci ea a decis sa nu mai trimita bani pentru baiat pentru ca a sperat sa ii trimita tatal lui, baiatu ramanand la mama lui[adica la bunica din partea tatlui]. Dupa 6 luni am primit telefon de la mama lui sa vina acasa sa ia baiatu ca nu se descurca cu el material si nici cu lectiile pentru ca ea si familia ei este analfabeta, am aflat ca si tatal baiatului este analfabet Pe 8 martie 2008 s-a dus si adus baiatu acasa la parintii ei si l-a dat din nou la gradinita impreuna cu fetita, apoi in septembrie la scoala. Cand tatal lui s-a intors a depus actiune in instanta pentru a recunoaste baiatu si a i se da ambii copii spre crestere si educare. Ea a venit in tara pentru audiere si dupa mai multe procese si recursuri a obtinut fata spre crestere, acum a ramas situatia baiatului si ma tem ca ii va fi dat lui dupa ce va fi recunoscut in instanta pentru ca el este in tara si o sa se spuna ca mai bine sa fie cu un parinte decat cu nici unu, ea in italia sta cu chirie lucreaza dar nu poate dovedi ca are conditii pentru copii, si s-a hotarat sa ii ia in vara cu ea sa ii dea acolo la scoala dar nu stie daca va putea daca va fi recunoscut de tata si sau daca va fi dat lui spre crestere Acest este toata situatia si din nou va intreb EXISTA VREO LEGE PRIN CARE SA FIE OBLIGATA SA FACA TESTU ADN, ESTE OBLIGATA SA ADUCA DOVEZI EA SAU EL?
Sigur, tatal copilului a gresit, nerecunoscandu-si copilul la nastere, iar acum, dupa 8 ani, isi cere dreptul patern. Legal are acest drept, dar fi ceva rusinos si nedemn fata de propriu fiu, care este destul de mare si-l poate judeca.
Pacat ca acest copil este in mijlocul greselilor nerezolvate ale parintilor sai...Totusi,amandoi mi se par imaturi si iresponsabili in hotararile pe care le-au luat. E de admirat ca mama si-a crescut singura copilul... iar tatal este un neserios ca a stat impasibil acesti ani, fara sa-si vada copilul si sa-i ofere vreun ajutor material si moral, iar acum s-a trezit ca vrea sa-si recunoasca copilul, ca sa se razbune pe mama, care vrea sa plece din tara cu copilul... Dupa mine, amandoi au parte din vina...si acum fiecare cauta sa pacaleasca pe celalalt.
Raspuns: poate fi obligata sa faca testul ADN copilului pentru paternitate, daca se cere in instanta. Daca pleaca cu copilul si actiunea este pe rol...va avea probleme.
Faptul de recunoastere a copilului, nu iunseamna implicit ca tatalui ii va fi incredintat acest copil!
Daca mama are conditii mai bune sa-l creasca, ei ii va fi incredintat!
Da...copilul are dreptul sa-si cunoasca tatal si sa beneficieze de contributia tatalui la educatia si sustinerea sa financiara. nu este permis sa fie impiedicat copilul de al cunoaste pe tatal sau. orice copil se intreaba de ce toti copiii au mama si tata dar numai el nu are tata. chiar daca nu intreaba pentru. ca probabil nu i s-a spus despre tata nimic, sau i s-a interzis sa stie mai multe despre tatal lui, in sufletelul lui se intreaba si sufera ca nu stie despre tatal sau, ca tatal lui nu il asteapta la scoala ca alti tati, ca...ca... ca...de ziua lui taticul nu vine la el. este cu adevarat un imens egoism din partea mamei sa impiedice recunoasterea copilului.
Vezi daca nu dai toate detaliile corect? nici acum nu putem da un sfat pertinent pentru ca reiese din ultima ta postare ca baiatul a fost o vreme la tatal lui care nu l-a dat la scoala, nu lucreaza etc. dar daca el nu a recunoscut copilul, de ce mama l-a lasat cu un barbat straind, de fapt, care nu l-a recunoscut pe baiat? aici sunt niste imbarligaturi in care nu ne putem pronunta. trebuie gasit un avocat care sa vrea sa descalceasca acest sir de greseli a mamei si, comportament incorect al barbatului-tata. cum a putut mama sa lase copilul cu un om care nu a lucrat niciodata, bea, nu poate sa-i dea o educatie copilului si, sa plece in italia!? copilul este traumatizat si cred ca protectia copilului ar trebui sa intervina si sa analizeze situatia si sa ajute copilul sa ramana la parintele ...responsabil, sau...
Buna as vrea sa stiu daca tatal poate sa ia copilu chiar daca acesta nu etrecut in certificatul de nastere si timp de 7 ani nu sa interesat de copil si a zis ca nu e al lui iar acum vrea sa il ia si vrea sa o dea in judecata pe mama ce sanse are acesta? pentru ca el timp de 7 ani nu a vazut copilul si a zis ca nu stiu il intereseaza ca nu stiu e al lui iar aCUM DINTR/O DATA IL VREA CE SANSE ARE?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
