Eu şi soţul meu vrem să ne băgăm la prima casă, eu am pe numele meu deja un credit de nevoi personale iar d-na de la bancă ne-a zis să facem o refinanţare ca să avem banii de comision + cheltuielile extra deoarece noi avem o sumă de 2000 de euro dar nu ajung pt toate aceste cheltuieli. Voi ce ziceţi să achit banca din aceşti 2000€ şi să stăm în continuare în chirie sau facem refinantarea aia şi ne riscăm la p.c.? Ne permitem doar un ap. până în 30.000€ max 33.000, adică ratele până în această sumă ar fi ok însă cu tot cu refinatarea aia ar fi mai mult pe lună şi mi-e teamă. Venitul amandurora e în jur de 2300 lei pe lună. Sunt pers de aici cu o situaţie similară cu a mea? Aş dori nişte sfaturi. Mersi (precizez că avem şi un bebe ).

Trebuie sa scapi de creditul personal si apoi sa sariti la prima casa, sau locuinta ANL cu un an de chirie apoi platiti rate mici pana ajungeti la pensie

In primul rand daca aveti un venit atat de mic de ce va bagati la doua credite odata. Il terminati pe cel actual si pe urma faceti altul. Mirajul asta al proprietatii face multe "victime", statul in chirie inca 2-3 ani nu e nicio problema

Bună! Nu stii ziua de"mîine" ce i ti aduce, daca nu vei m ai avea servici? Tu s au sotul tău? M ai ai si copil mic, ce faci daca nu ve i m ai putea achita ratele, banca nu te iartă, ăia sunt cămătari nu glumă, i ti i a tot si te lasă in fundul gol, si nimeni nu o sa va ajute atunci cind nu m ai poti plătii rata, banca nu te v a intelege, oricum analizeaza bine situatia la rece cum se spune, si fa ti un calcul sa vezi bugetul cum e, si daca i ti permiti ca ani de zile sa plătesti o sumă de bani la banca si sa nu ai niciun leu sa i ti faci nicio plăcere sau poftă, tie ca tie, dar ai copil, ala crste si nu va intelege ca mămica si tăticul au rate colosale la bancă, celui mic îi trebuiesc multe, si poate m ai vine unul, si atunci ce te faci cu 2 copii si rate vre o 20 de ani la bănci. Tu ce varsta ai acum? Multumesc Sarut mîna.

Buna. toate acestea trebuie sa le hotarati tu si sotul tau. sunt foarte multe de luat in calcul. trebuie sa vezi ceea ce platesti in medie, pe luna, fara sa iei in considerare rata casei. cand spun asta ma refer la curent electric, apa, rate de alte imprumuturi, asigurare de orice tip, benzina pentru auto, mancarea si tot ceea ce trebuie sa cumperi sau sa platesti. in plus, conditiile imprumutului pentru casa. in perioada aceasta euribor e foarte scazut. insa valoarea o sa creasca si automat rata la casa. trebuie sa iei in considerare serviciile ambilor. spun asta deoarece daca lucreaza doar unul din voi...e rau. si foarte important siguranta ca vei avea serviciu, tu si sotul tau, pe perioada foarte lunga, adica sa fiti siguri ca veti avea acelasi venit, sau mai mult. daca toate acestea sunt pozitive, si balanta inclina in a cumpara o casa, atunci e bine. in cazul in care sunt lucruri pe care nu sunteti siguri, eu nu as face acest pas.
decizia e a voastra. sper sa nu te fi dezamagit cu raspunsul dat.

Eu zic ca faci o greseala.
din ce am inteles eu:
ai un credit de nevoi personale, pe care vrei sa il refinantezi ca sa poti plati comisionul pentru prima casa deci un fel de imprumut ca sa platesti un alt imprumut.

termina de platit creditul de nevoi, si dupa vezi daca ai rude care te pot imprumuta cu suma pentru avans.
si in ultim caz la banca. daca te duci la banca din cate tim minte parca au o oferta, un fel de amanare de plata pentru nu stiu cate luni.(nu sunt sigur insa daca e pentru persoane fizice sau juridice)
Ideea este sa nu te arunci in imprumuturi la banca.
Parintii mei au facut un imprumut de cam 10000E +5000refinantare, si cand a lovit criza, au facut si reesalonarea datoriei. dobanda totala pe care o avem de platit e aproape cat imprumutul,

Nu te risca cu banca. Iti arata morcovul si dupa te calaresc pana mori.

Vă mulţumesc pentru răspuns dar în acelaşi timp mă şi deprimă ceea ce aţi scris, adică chiar aşa de greu e în ţara asta ca o familie tânără respectiv 22-23 ani să nu poată să îşi ia o casă nici printr-un credit făcut pe 30 ani? Darămite cash... situaţia noastră e tristă deoarece avem doar mame taţii sunt morţi, şi aproape că în fiecare lună tot noi le ajutăm şi pe ele. Deci nu avem niciun sprijin în a ne lua o casă prin metode cât mai sigure. Eu am fost în chirie toată viaţa că părinţii mei n-au putut face nimic(tată alcoolist) iar soţul e de la ţară, un sătuc uitat de lume. Nu avem averi, vrem să clădim ceva noi pentru copilul nostru să nu ajungă ca noi, un nimeni în drum.