După părerea mea, gandul meu, nu are ce să îți faca atâta timp cât nu deține dovezi. Daca te întreabă cineva, nu recunoști. Asigură-te că nu sunt camere de vedere prin zona și dacă e cineva martor, zici că s-a dat de partea lui. acum nu știu, tu îl cunoașteai pe băiatul ăla? oricum, stai liniștit, nu o sa fii exmatriculat și nu o sa intre in cazier că te-ai luat tu la harta cu un copil, cel puțin dacă nu se duce maica-sa cu adevărat să reclame. nu cred că se duce la politie, poate te-a văzut mai mare și e normal sa fie de partea copilului ei, poliția e un subiect care "ii sperie" pe mulți și părinții se folosesc de asta. Și eu am auzit multe fraze "te dau la politie", etc. Chiar daca ar fi să te dea, nu te pierde, nu schimba subiectul indiferent de aceeași întrebare formulată în zece moduri, ramai pe aceeași temă. daca chiar îți e "frica" (nu e neapărat cuvântul potrivit), îți ceri scuze de la mama băiatului. du n-aș face așa, poate nu as proceda corect. îți spun după gândirea mea, acum tu știi ce e mai bine. incerc sa te ajut
Depinde de faptul daca parintii copilului iti fac plangere penala sau nu, pentru infractiunea de lovire sau alte violente. Sigur ca, daca situatia descrisa de tine este reala, atunci ai avea scuza provocarii, dar trebuie sa ai probe in acest sens, daca se ajunge sa fii cercetat penal.
Si ar fi bine sa spui parintilor, daca vei avea dosar penal tot o sa afle si atunci ar putea sa fie mai rau.
In orice caz, chiar daca se ajunge la judecata, desi nu cred asta, cel mult o sa se ia impotriva ta o masura educativa neprivativa de libertate, conform Codului penal, citez:
"ART.113.Limitele răspunderii penale
(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
(2) Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.
ART.114.Consecinţele răspunderii penale
(1) Faţă de minorul care, la data săvârşirii infracţiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.
(2) Faţă de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:
a) dacă a mai săvârşit o infracţiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracţiunii pentru care este judecat;
b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă.
ART.115. Măsurile educative
(1) Măsurile educative sunt neprivative de libertate sau privative de libertate.
1. Măsurile educative neprivative de libertate sunt:
a) stagiul de formare civică;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfârşit de săptămână;
d) asistarea zilnică."
Ok, inteleg ce vrei sa spui.Dar eu am incercat doar sa ma apar, daca putea sa ma nimereasca in ochi? Ramaneam cu traume toata viata din cauza unui copil prost?
Atunci poti invoca si legitima aparare, daca iti fac plangere penala, bineinteles ca si aceasta trebuie sa fie probata.
După părerea mea, gandul meu, nu are ce să îți faca atâta timp cât nu deține dovezi. Daca te întreabă cineva, nu recunoști. Asigură-te că nu sunt camere de vedere prin zona și dacă e cineva martor, zici că s-a dat de partea lui. acum nu știu, tu îl cunoașteai pe băiatul ăla? oricum, stai liniștit, nu o sa fii exmatriculat și nu o sa intre in cazier că te-ai luat tu la harta cu un copil, cel puțin dacă nu se duce maica-sa cu adevărat să reclame. nu cred că se duce la politie, poate te-a văzut mai mare și e normal sa fie de partea copilului ei, poliția e un subiect care "ii sperie" pe mulți și părinții se folosesc de asta. Și eu am auzit multe fraze "te dau la politie", etc. Chiar daca ar fi să te dea, nu te pierde, nu schimba subiectul indiferent de aceeași întrebare formulată în zece moduri, ramai pe aceeași temă. daca chiar îți e "frica" (nu e neapărat cuvântul potrivit), îți ceri scuze de la mama băiatului. du n-aș face așa, poate nu as proceda corect. îți spun după gândirea mea, acum tu știi ce e mai bine. incerc sa te ajut
Nu pot sa le spun, m ar certa rău de tot. Vreau sa rezolv fara sa stie ei.
Atunci, n-ai decât să rezolvi singur, Ștefan. Fă ce știi mai bine și încearcă să ieși din situația asta. Nu e nimic grav. Nu vei păți nimic.
Unele lucruri nu se pot rezolva neapărat fara ei, dar faza asta pe care ai mentionat-o, da. Adică nu poți să le ceri mereu ajutorul lor, nu ai pățit nimic rău tu întrucât sa spui că nu poți remedia situația fara sprijinul lor. sper sa fi fost de folos răspunsul meu, încearcă de acum sa nu te mai pui cu de ăștia care fug la părinți, că, din perspectiva mea, poți să ți-o iei mai tare decât de la unul de vârsta ta tare in gura, pe felia lui. spun eu