Schimbarea numelui se poate face pe două căi: pe cale judecătorească, printr-o cerere depusă la judecătoria de domiciliu sau pe cale administrativă conform OG 41/2003, cu md. şi compl. ulterioare, pentru motivele şi cu procedura prevăzută de acest act normative, citez:
"ART.4.(1) Cetãţenii romani pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativã a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în urmãtoarele cazuri:
j) când persoana în cauza face dovada ca a fost recunoscuta de cãtre pãrinte ulterior înregistrãrii naşterii, însã, întrucât nu a sesizat instanta pentru încuviinţarea purtãrii numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu exista alta posibilitate de dobândire a numelui pãrintelui decât pe cale administrativã;
m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.
(3) Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în urmãtoarele cazuri:
ART.6.(1) Persoana care solicitã schimbarea numelui pe cale administrativã depune o cerere la serviciul public comunitar de evidenţã a persoanelor, denumit în continuare serviciu public, aflat în subordinea consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, în a cãrui razã teritorialã îşi are domiciliul. Cererea se depune personal sau prin împuternicit cu procurã specialã sau împuternicire avocaţialã.
(2) Cererea de schimbare a numelui trebuie sa fie motivatã prin unul dintre cazurile prevãzute la art. 4 alin. (2) şi (3) şi sa fie însoţitã de urmãtoarele acte:
a) copii legalizate de pe certificatele de stare civilã ale persoanei care solicita schimbarea numelui;
b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea cãruia sa nu fi trecut mai mult de un an;
c) consimţãmântul, dat în forma autenticã, al celuilalt soţ, în cazul schimbãrii numelui de familie comun purtat în timpul cãsãtoriei;
d) copie de pe decizia de aprobare a autoritãţii tutelare, în cazurile prevãzute de art. 7;
d^1) cazierul judiciar şi cazierul fiscal ale solicitantului;
e) orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale.
ART.7. (1) Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, dupã caz, de pãrinţi sau, cu încuviinţarea autoritãţii tutelare, de tutore. Dacã pãrinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotãrî autoritatea tutelara.
(2) Când cererea de schimbare a numelui minorului este fãcuta de cãtre unul dintre pãrinţi, este necesar acordul celuilalt pãrinte, dat în forma autenticã. Acordul nu este necesar în cazul în care celãlalt pãrinte este pus sub interdicţie ori este declarat judecãtoreşte dispãrut sau decãzut din drepturile pãrinteşti.
(3) In cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnatã şi de acesta." Numai bine!
efspactsy întreabă: