Bună ziua. De circa 3 ani încoace, am început să sufăr de niște manifestări fiziologice temporare, care prin specificul lor se încadrează în descrierile efectelor secundare ale administrării de medicamente antipsihotice: amorțirea membrelor, pierderea mișcărilor reflexe, mișcarea involuntară a picioarelor (dischinezia). Multă vreme am considerat că aceste simptome sunt de natură medicală sau efectul detergenților pe care îi utilizam frecvent (inclusiv la spălatul podelelor și cu care pielea mâinilor și picioarelor intra în contact) dar în urma documentării online, am aflat că mișcarea involuntară a membrelor e un simptom cauzat exclusiv de antipsihotice, nu exista (simptomul) înainte de inventarea acestor medicamente. Cu timpul, am constatat că aceste simptome sunt exclusiv legate de alimentație, apar doar atunci când consumam anumite alimente și se estompau și dispăreau aproape complet dacă nu mâncam una sau două zile (lucru ce se petrece frecvent). Manifestările acestea au apărut prin 2014, când locuiam în București și s-au continuat și după mutarea mea în Timișoara în 2016. Pe lângă acestea, am observat și niște tipare de comportament ale casierelor atunci când ajungeam la casă și faptul că din acele produse alimentare pe care le cumpăram frecvent erau lăsate la rafturi 1-2 exemplare.
Presupunerea mea este că e vorba de o medicare involuntară realizată în mod secret de agenți de Poliție. Măsura bănuiesc că a fost luată datorită considerării de către ei că eu aș reprezenta un element recalcitrant, pe baza unor tulburări ale ordinii publice de către mine și a istoricului de patru internări forțate la Spitalul de Psihiatrie: trei în perioada 1996-1998 și una în 2008. Aceste internări s-au făcut la cererea raposatei mele mame, cu care locuiam atunci. Prima internare a fost decisă în urma unei tentative de sinucidere, a doua și a treia au fost abuzive și neîntemeiate, mama temându-se că practicile mele religioase de 3-4 zile de post negru îmi pun în pericol viața, lucru pentru care a influențat medicul psihiatru, posibil prin mită. A patra internare a fost decisă în urma unor acte de violență în casă (distrugeri de bunuri, agresarea fizică a mamei) și de tulburare a ordinii publice: ca urmare a scandalurilor făcute de mine asupra locatarilor unui apartament vecin închiriat, două rânduri de chiriași au părăsit acel apartament Unul dintre chiriași a făcut plângere la Poliție.
În perioada recentă, în 2013-2015, am produs tulburări minore în niște spații publice comerciale (scurte altercații verbale) - o piață agroalimentară și un hipermarket - evenimente în urma cărora e posibil ca respectivele unități comerciale să fi sesizat de asemenea Poliția. De asemeni, tot în 2013-2015, am agresat verbal niște locatari și angajați la salubritate din blocul unde locuiam, care de asemenea e posibil să fi făcut plângere sau înștiințare la Poliție.
În prezent nu mai am manifestări antisociale ca cele menționate mai sus dar continui să sufăr de respectivele simptome. Acestea sunt neplăcute - amorțirea membrelor e însoțită de senzația unor înțepături dureroase - dar mai gravă e incapacitarea mea fizică și punerea în pericol a sănătății și chiar vieții. Datorită dispariției mișcărilor reflexe și amorțirii membrelor, se întâmplă să cad din picioare ca un sac la cea mai mică împiedicare sau dezechilibru și fiindcă asta se întâmplă fără mișcările reflexe de protejare, de câteva ori m-am lovit serios (coaste îndoite spre interior) sau am stricat lucruri peste care am căzut. De asemeni, respectiva condiție fiziologică reduce productivitatea în activitățile mele fizice, îmi ia mai mult timp să fac cele mai multe lucruri.
Pentru acestea, am făcut o plângere la Poliție (în Timișoara, unde locuiesc în prezent), cu un conținut asemănător descrierii de aici și mi-au trimis ulterior o scrisoare - răspuns, afirmând cum că în urma verificărilor făcute de ei, nu e în desfășurare o operațiune ca cea bănuită de mine.
Aștept deci ajutorul dumnevoastră, un răspuns sau niște răspunsuri sin care să aflu dacă pentru aceasta se poate face plângere și dacă da, cui trebuie adresată. Scopul nu este răzbunarea sau retribuția ci acela de a scăpa de neajunsurile pe care le sufăr ca urmare a celor menționate.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook