Fiind ruda de gradul I., si parintii au drept de mostenire si partaj de bunuri in cazul decesului copilului lor. Componenta si cantitatea bunurilor se va face de comun acord, in cadrul succesiunii (la notar) sau prin instanta, in caz de neintelegerea mostenitorilor pretendenti.
Persoanele chemate de lege la moştenire sunt rudele şi soţul supravieţuitor al celui care lasă moştenirea. Rudele chemate la moştenire pot fi: descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi, ascendenţii ordinari şi, în sfârşit colateralii ordinari.
Clasa întâi de moştenitori legali - a descendenţilor. Prin descendenţi se înţelege copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la infinit, fără deosebire de sex şi indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite. Copiii şi ceilalţi descendenţi ai defunctului chemaţi la moştenire sunt, în mod obişnuit, din căsătorie; ei au vocaţie succesorală indiferent dacă sunt din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite. Fac parte din aceeaşi clasă şi copiii din afara căsătoriei, cu condiţia ca filiaţia să fi fost stabilită faţă de defunct potrivit legii.
Alături de copiii din căsătorie, şi cei din afara căsătoriei fac parte din clasa descendenţilor şi copiii adoptaţi. C. familiei prevede că adoptatul dobândeşte faţă de adoptator, prin efectul adopţiei, aceleaşi drepturi ca acelea pe care le are copilul din căsătorie faţă de părinţii săi. Drepturile la moştenire ale descendenţilor se caracterizează prin aceea că dacă vin singuri, au vocaţie la întreaga moştenire. Dacă la moştenire sunt chemaţi doi sau mai mulţi descendenţi de gradul I, fiecare va moşteni în mod egal, în funcţie de numărul lor.
Dacă deodată cu descendenţii la moştenire este chemat şi soţul supravieţuitor al defunctului, se stabileşte mai întâi cota ce se cuvine acestuia şi restul se împarte între descendenţi.
Clasa a II-a de moştenitori – a ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi. Clasa mixtă a ascendenţilor şi a colateralilor privilegiaţi urmează la succesiune în lipsa descendenţilor, sau, dacă aceştia au renunţat la moştenire sau au fost declaraţi nedemni. Ascendenţii privilegiaţi sunt părinţii defunctului: tatăl şi mama, din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie. Dacă la moştenire sunt chemaţi numai ascendenţii privilegiaţi ai defunctului (tatăl şi mama acestuia), moştenirea se împarte în mod egal, dacă vin în concurs, sau dacă este un singur părinte acesta culege întreaga avere succesorală.
În categoria colateralilor privilegiaţi sunt cuprinşi fraţii şi surorile defunctului precum şi descendenţii acestora, până la gradul IV de rudenie cu defunctul inclusiv (nepoţii şi strănepoţii de frate şi soră).
Clasa a III-a de moştenitori legali – ascendenţii ordinari. Dacă defunctul nu are moştenitori din primele două clase, deja analizate, sau aceştia nu vor să moştenească renunţând, sau dacă nu pot (fiind declaraţi nedemni sau exheredaţi), legea cheamă la moştenire pe ascendenţii ordinari, care sunt alţii decât părinţii: bunicii, străbunicii, stră-străbunicii etc. fără limită de grad, limitare care însă practic există din cauze naturale. Ascendenţii ordinari pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei, din rudenia civilă rezultată din adopţia cu efecte depline. Dacă adopţia a fost cu efecte restrânse, vin la moştenie ascendenţii ordinari din rândul rudelor fireşti.
Clasa a IV-a de moştenitori legali – colateralii ordinari. În clasa colateralilor ordinari sunt cuprinşi de codul civil: unchii şi mătuşile, verii primari şi fraţii sau surorile bunicilor defunctului. Împărţirea moştenirii între colateralii ordinari se face potrivit principiului proximităţii gradului de rudenie, unchii şi mătuşile (rude de gradul III) înlătură de la moştenire pe verii primari şi fratele sau sora bunicilor defunctului (rude de gradul IV). Între colateralii ordinari chemaţi la moştenire care sunt de grad egal se aplică principiul egalităţii.
VEZI: http://www.jura.ro/sc/2/11/dreptul+mostenirilor/
Alexiaalee12 întreabă: