Nu este chiar atat de greu. La inceput, inainte sa ma apuc de scoala, aveam impresia ca asa ceva nu e pentru mine, ca nu voi reusi sa invat niciodata. Prima sedinta a fost ok pentru ca am condus prin statiuni (Neptun, Olimp) unde nu era nicio masina. Cred ca si bunica-mea de 80 de ani s-ar fi descurcat. Dupa aceea, la a doua sedinta a inceput sa ma bage prin oras. Faptul ca eram printre atatea masini m-a cam blocat si din nou mi s-a parut ca pentru a conduce e nevoie de reale aptitudini. Au urmat apoi 2 sedinte dezastruoase care mi-au coborat moralul pana la pamant. Dupa aceea, usor usor, cam pe la a 7-a sedinta am inceput sa ma relaxez si sa conduc bine. Acum aproape ca am terminat, peste cateva zile merg sa dau sala si pot spune ca sunt foarte multumit de comportamentul meu la volan. Stapanesc masina, nu ma mai pierd in intersectii si la trecerile de pietoni, totul e foarte usor. Ce-i drept, am avut noroc si de un instructor foarte bun. Ideea e ca, in ciuda faptului ca e posibil ca dupa primele contacte sa ti se para dificil, dupa ce te vei obisnui, totul va fi floare la ureche.
Nu-i greu deloc sa conduci un autovehicul, iti trebuie indemanare, rabdare, atentie marita si sa cunsoti foarte binele regulile de circulatie, pe care este intotdeauna bine sa le respecti si sa le aplici.
Roagă un prieten, un vecin, pe cineva să-ți explice cum se pornește motorul cum faci x, y, z. Cum pornești de pe loc, cum parchezi. Mai exact roagă-l să te învețe esențialul deoarece riști să pici traseul. sau chiar sala dacă nu ești pregătită și pierzi banii aiurea.
Instructorul va fi un pachet de nervi sa dezbare elevul de prostiile care le-a invatat de la prieten.
anonim_4396 întreabă: