Ce a facut Ceausescu cu banii imprumutati de la Banca Mondiala? Cum i-a fructificat in folosul tarii?
Exemple concrete vreau. Unul ar fi construirea canalului Dunare-Marea Neagra. Doresc cat se poate de multe exemple.
Si va rog sa raspundeti strict la intrebare. Mersi.

Fabrici,blocuri,scoli,gradinite,spitale,tot ce era nevoie, azi UE da bani romaniei astia nu sunt in stare sa beneficieze de ele la maxim, vorba lui copilul lui ceausescu voi in 30 de ani nici sa zugraiti blocurile facute de tata nu ati reusit

Vreo tema de facut?

I-a investit in infrastructura si industrie (prost dar cam asta a facut). Ai minunea de combinat de la Galati ca exemplu de investitie intr-un combinat mamut pe care s-a cheltuit o groaza de bani.

Musai de citit: "Bazându-se pe creditele FMI-ului şi Băncii Mondiale, Ceauşescu a iniţiat un program amplu de dezvoltare industrială. Acesta a fost aprobat de Congresul al XI-lea al PCR (noiembrie 1974), cu titlul Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Conform documentului de partid, investiţiile „înghiţeau" o treime din venitul naţional. România a început să construiască foarte mult în domeniul civil şi industrial, să retehnologizeze o parte a sectoarelor productive, să practice o agricultură intensivă. S-au construit sisteme complexe de irigaţii, sere pe sute de hectare, s-au recuperat terenuri arabile prin asanări, fixări de nisipuri, culturi pe soluri sărăturate sau acide, pe halde de steril sau cenuşă, pe grindurile din Delta Dunării. S-au dat în folosinţă mari centre de creştere a animalelor şi păsărilor pentru consum.
Ceauşescu a iniţiat un program de „obţinere a independenţei energetice" prin valorificarea noilor tipuri de combustibili:nucleari, şisturi bituminoase, biomasă, biogaz, deşeuri menajere. Pentru eficientizarea utilizării energiei termice s-au construit centrale şi reţele de termoficare la scară citadină. S-au intensificat prospecţiunile geologice, inclusiv în platforma continentală a Mării Negre.
N-au fost neglijate nici construcţiile de interes public. S-au dat în folosinţă spitale, universităţi, licee, şcoli, magazine universale, baze sportive şi de agrement, centrale telefonice, porturi şi şantiere navale, canale de navigaţie. S-au electrificat linii de cale ferată, s-a construit prima autostradă din ţară, a crescut numărul de autoturisme, de televizoare, de cărţi, de producţii de filme. Conform statisticilor oficiale, în acea perioadă ritmul de creştere al României atinsese 9% anual, o cifră de invidiat chiar şi de ţările dezvoltate.

Colapsul creditelor
Relaţiile României cu FMI şi Banca Mondială au fost „cordiale" în primii ani. Cele două instituţii financiare au făcut concesii, abandonând rigorile aplicate de obicei statelor creditoare. FMI şi Banca Mondială doreau să câştige piaţa statelor socialiste, indicând drept exemplu colaborarea cu România. Trebuie menţionat că nu s-au abordat domeniile industriale de ultimă oră decât într-o foarte mică măsură. Totuşi, programe de dezvoltare elaborate împreună cu FMI şi Banca Mondială au avut consecinţe benefice pentru România.
Începând cu 1977, reprezentanţii FMI au condiţionat colaborarea cu România de aplicarea unor reforme. Întrucât multe dintre acestea aveau caracter „antisocialist", se pune întrebarea dacă nu cumva cele două instituţii au vizat intenţionat să rupă contactele cu regimul lui Ceauşescu. FMI şi Banca Mondială ar fi dorit progrese ale Bucureştiului privind dezvoltarea proprietăţii particulare. În acest scop, guvernul de la Bucureşti era încurajat să stimuleze cumpărarea de bunuri de către populaţie (apartamente, autoturisme etc.), cu scopul de a fi transformate în potenţial capital. Statul ar fi trebuit să ofere chiar facilităţi. Experţii Fondului constataseră că unele preţuri practicate de România (la energie, zahăr, ulei etc.) nu erau corelate cu piaţa mondială. Trebuia încetat şi acest protecţionism. Guvernul de la Bucureşti ar fi trebuit să înfiinţeze un sistem privat de sănătate (policlinici cu plată), în paralel cu cel gratuit de stat. Erau solicitate şi reforme ale învăţământului preuniversitar. Educaţia axată pe însuşirea cunoştinţelor trebuia înlocuită cu un sistem centrat pe dobândirea competenţelor cerute de piaţa muncii.
Ceauşescu nici nu dorea să audă de reforme care întăreau rolul individului în societate. După 1977 au apărut primele „clinciuri" cu FMI şi Banca Mondială. Tensiunile se pare că au fost provocate intenţionat, deoarece în 1978 se împlinea scadenţa pentru primele credite de la Banca Mondială. Abia atunci Ceauşescu şi-a dat seama de prăpastia în care intrase. Experţii FMI-ului şi ai Băncii Mondiale au început negocierile de reeşalonare. S-a stabilit un moratoriu în urma căruia au crescut preţurile la alimente şi alte bunuri de consum.
Începând cu 1981, Ceauşescu a dat semne că-l deranja dependenţa de instituţiile financiare internaţionale. Soluţia sa a înfuriat însă „lumea capitalului" – secretarul general al PCR a obligat guvernul să croiască un plan de achitare forţată a datoriei externe. România a intrat în incapacitate de plată în 1982, pentru prima oară după 50 de ani (anterior se întâmplase în 1932, în timpul marii crize economice). Timp ce nouă ani s-a plătit integral datoria ce trebuia achitată timp de 25 de ani. Schimburile externe au fost forţate la maxim, în timp ce importurile au fost controlate drastic." (Historia)

A dezvoltat industria romaniei, în toate domenile de la cel auto pana în cel legat de tehnologie.

Nici o tema la 22 de ani. Doar curioasa de exemple concrete date de oameni care cunosc istoria in mod obiectiv.

Ce fabrici? Exemple concrete?

S-a zis mai sus. Mamutul ala de combinat de la Galati, care avea nevoie de materie prima de vreo trei ori mai multa decat putea oferi industria noastra extractiva. Tot felul de colosi industriali fara rost in localitati mici si la distanta mare de sursele de materie prima, doar ca sa ofere locuri de munca. De exemplu in Rm-Sarat erau turnatorie, fabrica de organe de asamblare (macar astora le venea marea parte a materiei prime de la Buzau), fabrica de mobila, de conserve, citamai fabrica de textile, una de uleiuri minerale, abator, si inca vreo cateva. Asta la un oras de vreo 35000 de oameni, si la majoritatea dintre ele fiind peste 1500 de angajati. Ce mai e azi pe acolo? Practic, nimic.

O suta de mii, vrei si numele?

Ia gandeste-te-te cum ar fi sa te infometeze maica-ta sau taica-tu ca sa plateasca datoriile la banca, asta a facut el. Parintii nu aveau o dieta completa de dat copiilor, cine statea la tara avea din curte, avea lapte de vaca, oi, in magazine nici lapte la copii nu se gasea, pachetele de kent, carnea si cafeaua erau bunuri de lux. La momentul caderii lui, fabricile construite foloseau tehnologie invechita si multe erau neprofitabile economiei dar au fost cateva bune care meritau continuate, cum era fabrica de tractoare, si acum vad tractoare romanesti din alea vechi. Nu am de gand sa-i aduc laude, ca un propagandist. Cei care au distrus "ce-a facut el" erau ori tot membrii din PCR ori securisti, tot din cercul apropiat regimului. Am scris aceste adevaruri incontestabile sa vada toti spalatii pe creier ca nu era totul roz.

Nu am intrebat nimic de economie si Securitate, partid etc...
Ci strict despre investitia sumei de miliarde de dolari in dezvoltarea statului romanesc. Simplu.

Si "dezvoltarea statului romanesc" n-are legatura cu economia? Ce fel de "dezvoltati" eram daca nu gaseai alimente in magazin, sau daca nu era apa calda in orase? Si Casa Poporului e un mamut de constructie care e atat de mare incat consuma enorm si nu e folosit pe deplin, si electrificarea tarii? serios? intre anii '70-'89 era de bun simt sa avem curent electric, si pe asta oricum il intrerupea des.