Ce faceati acum 20 de ani? E mai bine acum, sau cu Ceausescu?

Eram in plan...peste 2 ani am aparut.

Acum 20 de ani eram in clasa a III-a deci destul de maricica, stiu ca era foarte frig, ca nu aveam fructe si carne intotdeauna, si nici din celelalte, mama le lua cu ratie, oricum ce-mi amintesc foarte clar era frigul indurat, scriam cu manusile in maini si eu si fratele meu sau sub bagati sub plapuma, era imposibil de stat mai multe ore intr-o camera, curentul electric era restrictionat, asa ca orice aparat de incalzit aveai nu il puteai folosi, aragazul, nu se putea gati, desi Romania are resurse nu stiu ce faceau cu gazul, flacara avea 3 mm care se stingea cand treceai pe langa ea, imposibil de gatit, doar noaptea cand mama se scula saraca desi a doua zi trebuia sa mearga la job, se scula si gatea pentru 4 persoane, ingrozitor. Vezi tu uite ca totusi ai mei au reusit sa cumpere un apartament chiar doua in rate lucru pe care astazi nu-l mai poti realiza, poti face lucruri marunte cum este o masina, sa te imbraci, sa ai tot confortul dar sa cumperi un apartament ramane aproape imposibil de realizat.

Fiecare perioada are plusuri si minusuri, dar parca tot acum este un pic mai bine, macar din punctul acesta de vedere ca il pot injura pe Basescu fara sa-mi fie frica ca peste un minut sa ma salte securitatea.Libertatea este cel mai de pret lucru, nu-ti convine de Romania, pleci in alta tara.Pe timpul odiosului eram ca sclavii pe plantatie.

Acum 20 de ani mergeam la gradinita, din pacat nu-mi amintesc nimic de pe vremea lui Ceausescu.

Acum sunt de toate dar nu sunt bani.
Cu "ceasca" erau bani dar aveai ratie la cateva produse... cele mai importante.
Lapte.paine,oua.

Peste ceva ani am aparut si eu. Stiu doar din ce mi s-a povestit

Nu îmi amintesc prea multe. Ai spus acum 20 de ani. Acum 20 de ani s-a dat jos dictatura comunistă - de formă. Din câte am înţeles s-a mai vărsat sânge în iunie 1990 la Universitate. Timişoara îşi numără morţii în decembrie, iar Bucureştiul în iunie... De când s-a "dat jos" comunismul ţara asta a fost într-o continuă tranziţie. E în continuare! Am vrut democraţie, dar nu ştim să ne descurcăm cu ea. Prin democraţie s-a înţeles că se poate face orice, fără să conteze pe cine afectează faptele noastre, ceea ce nu este adevărar întrucât trăim în societate şi într-o oarecare măsură depindem unii de alţii. Avem multe... Avem acces la informaţie, avem cărţi, dar nu prea avem cultură. Sunt mulţi care se manifestă "ca la uşa cortului" pentru că trăim într-o ţară democrată - şi au voie. E mai bine din anumite puncte de vedere, dar nu toţi ştiu să se folosească de asta. Înainte toată lumea muncea. Acum mulţi se plâng că şcoala u îţi asigură un job. Ca şi când singur nu ai fi capabil să îţi cauţi un job. Un alt mare plus a fost faptul că înainte să fie asasinat Ceauşescu România ajunsese cu datoriile pe zero sau aproape de zero. Acum avem datorii de miliarde pe care trebuie să le dăm înapoi cu dobândă şi încă mai împrumutăm. Înainte aveam o industrie şi exportam. Aveam marfă bună. Acum se face la nivel foarte restrâns sau aproape deloc şi importăm cam totul. Ce observ este faptul că atunci când eram mică ai mei aveau concediu de Crăciun şi primeau pachete pentru familie. Acum sunt mulţi care lucrează în zilele acelea, iar cadourile sunt în funcţie de locul unde munceşti - cum ţi-e norocul. Sunt multe aspecte.

@costymaximus... Ti-am dat un inteligent pentru raspuns. Dar mi se pare in contradictie cu fizicul.Daca e poza ta ar trebui sa ai creier mai mic, sau e pentru intimidarea adversarului? Bravo tine-o tot asa!

Acum 20 de ani o duceam destul de bine, nu am avut de ce să mă plâng.
În decembrie '89 eram angajat de 3 ani şi jumătate, aveam salariu bun, îmi puteam permite aproape orice.
Ce nu găseam în oraş îmi aduceau prietenii care erau studenţi în Timiţoara.
Nu îl plâng pe Ceauşescu dar parerea mea este că atunci era mai bine.

Eram pe olita. E mai bine, acum ma urc si eu pe tron ca tot omul.

Faceam saratele si prajituri de craciun, cand a inceput nebunia la Cluj. Urmaream de cateva zile Timisoara la Europa Libera si ma rugam sa inceapa si la Cluj. Si a inceput. Ieseau oamenii din case si se indreptau catre centru orasului, strigand lozinci anticomuniste, desi se tragea. Plangeam in balcon de fericire ca a inceput si, de teama de ce va urma. Nu m-as intoarce in trecut, pentru nimic in lume. Singura durere este ca dupa revolutie nu au venit la putere cei care trebuiau sa vina; ne-a "calarit" esalonul 2 al nomenclaturistilor, care ne-au furat ceea ce noi credeam ca este revolutie.

Mai draga, iar are probleme TPU? De doua ori am scris raspunsul. Prima data mi-a disparut fara sau click si a doua oara ...nu a aparut sau, nu il vaz eu?

@Oliana cu vazu stai bine

@daniDeeDee... si eu de ce aveam impresia ca ai 25 de ani?

Acum 20 de ani, ma pregateam sa ma duc pentru prima data la scoala, in clasa I!
nu stiu ce sa-ti spun, nu am avut timp sa-mi dau seama daca era bine sau rau, pe vremea lui Ceausescu, parintii mei au avut grija ca eu sa am de toate, si nu am avut lipsuri (cel putin eu nu le-am simtit)
pe vremea lui, erau bani si nu aveai ce sa cumperi, aveai ratie, la ulei zahar etc!
acum ai de toate si nu ai bani!
pe vremea lui, tinerii aveau un serviciu, si mai ales posibilitatea de asi cumpara o casa, pe cand acum ...sunt doar vise!
regimul lui Ceausescu a avut si parti bune, dar au fost multe, foarte multe parti rele!
eu prefer viata de acum, cu acces la tot si la toate!
si asta se datoreaza celor care au avut curajul in *89 sa strige "jos Ceausescu!", si unii dintre ei au platit libertatea noastra cu viata!

Cand am aflat de Timisoara, eram la tara, in vacanta, ascultam Europa Libera la un radio cu lampi (mai aveam si unul portabil, cu baterii, dar nu se auzea asa de bine). Ma ingrozeau stirile care se dadeau acolo, incepand de la cei 60. 000 de morti si terminand cu tancurile care asediasera orasul. In plus mai venea cate unul si povestea cum au atacat teroristii aeroportul, cum un bloc din Arad a fost demolat cu tunurile si tot felul de astfel de tampenii pe care se jurau ca le vazusera cu ochii lor.
Acum, dupa 20 de ani, pot sa zic ca din punct de vedere material o duceam mai bine decat acum, mai ales ca in vestul tarii functiona micul trafic cu Yugoslavia si practic gaseai mai orice. Aveam un apartament incapator pentru care parintii plateau o chirie simbolica, Dacia tatei mergea pe gazolina, deci ne deplasam fara probleme, ba mai mult, niciodata nu a tinut cont de duminica cu sot sau fara sot. De mancare nu duceam lipsa, congelatorul era mereu plin cu carne cumparata la negru, pivnita o transformase tata in uscatorie de salam, oua duceam de la tara, as minti sa spun ca mi-au lipsit prea multe. In plus era un motel in apropierea orasului unde se gasea pepsi la sfert si tata facea rost periodic de cate o lada, singurul inconvenient era ca trebuia sa il bem in garaj, pe ascuns, sa nu ne vada nimeni. Tanjeam doar dupa unt si fructe exotice (banane, portocale si lamai, ca de altele nu auzisem), iar parintii se trezeau noaptea sa stea la coada la lapte.
Lipsa televizorului se compensa cu fotbal, sah, table, carti si alte jocuri colective, caci toti vecinii de la bloc eram ca o familie extinsa. Jocul se intrerupea brusc atunci cand cineva striga "au inceput desenele", dupa cum jocurile adultilor incetau atunci cand venea cineva in fuga sa anunte ca s-au bagat oua la alimentara din colt.
Indiscutabil insa, din multe puncte de vedere este mult mai bine acum. Si asta chiar daca unele lucruri pe care le-am crezut definitiv ingropate au inceput sa fie reinviate, numai in ultimele luni am vazut cu ochii mei scolari adusi sa asiste la ceremonii pe care nu le intelegeau, comemorari ale unor fapte pe care nici organizatorii nu le cunosteau prea bine, mitinguri electorale regizate, cu aplaudaci adusi cu autobuzele din toate colturile judetului, oameni obligati sa semneze cereri de concediu fara plata, oameni adusi "de bunavoie" sa voteze care nu indrazeau sa se impotriveasca de teama pierderii locului de munca, convorbiri telefonice inregistrate si listinguri facute publice, candidati urmariti de serviciile secrete etc. Totusi, faptul ca poti cumpara, chiar si cu eforturi, orice produs la orice ora din zi sau din noapte, fara a sta la cozi, faptul ca atata timp cat iti permiti ai caldura si apa calda la orice ora, chiar si faptul ca te enervezi groaznic atunci cand se intrerupe pentru 15 minute curentul si multe alte chestii elementare sunt castiguri ale acestor ani pe care unii uita sa le contabilizeze. Pana si faptul ca astazi copiii mei nu trebuie sa se uite zilnic in ziarul de pe dulap sa verifice daca s-a copt intre timp banana este un castig suficient pentru a spune ca acele vremuri trebuie sa ramana o amintire.
As mai avea multe de spus, dar si asa m-am intins mult mai mult decat imi propusesem initial.

E bine au ramas in tara bociii si batranii

Mama spune ca e mai bine fara Ceausescu

Cand m-am nascut era presedinte Constantinescu

Acum 20 de ani nu prea aveam d gand sa ma nasc aveam aprox -7 ani si ma nasteam

Acum 20 de ani era mult prea greu iar acum avem de toate dar banul nu are valoare.

Scurt si la obiect
Atunci nu aveai curent, apa, gaz
Acum ai curent, apa gaz
Atunci aveai bani
Acum nu ai bani
Atunci nu aveai alimente
Acum ai alimente
So, daca bani nu sunt, degeaba este curent, apa, gaz, alimente, pentru ca nu ai cu ce le plati.
Atunci luai cu greu alimente si ce mai era nevoie dar aveai bani, nu existau boschetari, daca erai prins pe strada dormind sau cautand prin gunoaie, te lua "militia" si-ti dadeau un serviciu.
Dar totusi, acum s-a impartit foarte tare romanii in clase sociale, deci in ziua de azi sunt si oameni care nu au bani de nimic, dar sunt care au bani pentru orice, depinde de la persoana la persoana.
Iar atunci erau toti egali, poate cei foarte bogati mai beneficiau de produse in plus.
Mie mi se pare ca e mai bine asa atata timp cat muncesti de mic pentru a luat o slujba buna, pentru a avea bani (adica de toate)

Eram in clasa a 9-a, nu nu era mai bine pentru ca Dansul ne infometa, totul era rationalizat. Nu voi uita niciodata cand am stat la coada la lapte pentru fratele meu(avea cateva luni)si a venit o gravida, dorea sa se bage in fata(avea burtica mare). Lumea ar fi lasat-o, cu exceptia unei batrane care a izbucnit cu rautate:"Eu am pus-o sa faca copilul? Asta am auzit-o cand aveam 9 ani si nu am s-o uit niciodata.