La tribunal, nu iti trebuie avocat - il platesti degeaba. Trebuie sa platesti o taxa si sa completezi un dosar cred. Apoi lucrurile vor merge repede pentru ca sunteti de comun acord (banuiesc ca si in ceea ce priveste copilul, ca daca nu e alta poveste). O sa va programeze si apoi in ziua respectiva veti sta la coada si cand o sa va vina randul veti scapa in 10 min maxim.
Actuala legislatie nu permite desfacerea casatoriei in fata notarului, ci doar in instanta de judecata. Daca exista un copil minor, desfacerea casatoriei nu se poate face prin acordul partilor, din pacate (chiar daca ambii soti sunt de acord cu asta).
Daca vrei, pot sa te ajut cu redactarea cererii (trimite-mi un mesaj privat) si cu cateva sfaturi.
Lucrurile nu vor merge asa de repede precum speri tu. Ai nevoie de martori si de cel putin doua infatisari.
In art. 38 din Codul familiei vei gasi prevederi referitoare la desfacerea casatoriei prin acordul sotilor. Ele trebuie indeplinite cumulativ.
"Divortul poate fi pronuntat si numai pe baza acordului ambilor soti, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei si
b) nu exista copii minori rezultati din casatorie. Oricare dintre soti poate cere divortul atunci cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei. La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor."
Daca tu ceri incredintarea copilului va trebui facuta o ancheta sociala din care sa rezulte ca esti capabila sa-l cresti singura, ca poti sa-i oferi toate conditiile de trai.
La tribunal, maxim 3 infatisari ...Iei una bucata avocat, care iti poate da detaliile necesare...
Cererea de divorţ trebuie să conţină numele copiilor minori născuţi din căsătorie sau a acelora care au aceeaşi situaţie legală, iar dacă nu există copii, se va face o menţiune în acest sens.
La cererea de divorţ se vor anexa copii legalizate de pe certificatul de căsătorie şi de pe certificatul de naştere al copiilor minori.
În acţiunea de desfacere a căsătoriei pot fi cuprinse şi alte cereri, unele cu caracter accesoriu şi care sunt privitoare la numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, la pensia de întreţinere plătită de un soţ celuilalt şi la atribuirea locuinţei (a beneficiului contractului de închiriere sau a folosinţei provizorii până la partaj).
Au caracter accesoriu şi cererile de încredinţare a copiilor minori, precum şi stabilirea pensiei de întreţinere pentru aceştia, la. soluţionarea cărora, instanţa va ţine cont de interesele copiilor minori, dispunând citarea autorităţii tutelare, precum şi ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani.
Divorţul durează o anumită perioadă de timp, în care situaţia de fapt nu mai corespunde cu statutul de căsătorit aşa încât, legea permite luarea unor măsuri vremelnice în cursul procesului de divorţ, măsuri care se pot referi la raporturile personale şi patrimoniale dintre soţi.
Aceste măsuri provizorii se pot referi la:
· încredinţarea provizorie a copiilor minori. Criteriul după care se va conduce instanţa pentru a decide în această privinţă, îl constituie interesul minorului.
· obligaţia de întreţinere. Pe timpul procesului de divorţ, când relaţiile dintre soţi au încetat în fapt a fi normale, se ridică problema pensiei de întreţinere pe care un soţ trebuie să o asigure celuilalt soţ, sau pentru copiii minori.
· folosinţa locuinţei.
· alocaţia de stat pentru copii.
Aceste măsuri pot fi cerute de oricare dintre soţi, iar cele cu privire la copii pot fi cerute şi de către procuror sau autoritatea tutelară.
Dacă din dovezile administrate reiese culpa ambilor soţi, divorţul se va pronunţa din vină comună, chiar şi în cazul în care nu s-a promovat cerere reconvenţională. Culpa concurentă a soţului reclamant trebuie să fie gravă şi bine stabilită, încât, ea singură să poată duce la desfacerea căsătoriei.
Hotărârea de divorţ care se pronunţă pe baza acordului ambilor soţi este definitivă şi irevocabilă, astfel încât nu sunt posibile nici apelul, nici recursul dar pot fi atacate cu apel sau recurs numai în ceea ce priveşte cererile accesorii divorţului.
În cazul în care din căsătoria ce se desface au rezultat copii minori, hotărârea de divorţ trebuie să arate, chiar în lipsa unei cereri exprese a soţilor, cui se vor încredinţa copiii spre creştere şi educare şi care este contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere şi educare a minorilor.
Dacă soţii au copii minori, instanţa va dispune citarea şi ascultarea autorităţii tutelare, iar dacă minorii au împlinit vârsta de 10 arii, instanţa îi va asculta obligatoriu, în vederea încredinţării lor.