Copilul il trece pe numele sotului, se prezuma ca acesta este tatal copilului. Sigur ca acesta poate face tagada paternitatii.
Pe numele sotului, asa spune legea in RO.Cam naspa dar asta e. Poate divorta si apoi sa faca teste sau sotul sa recunoasca ca nu-i al lui, alantu sa zica cai ai lui, deci chestii tribunale, si multe altele.
Corect, moral, trebuie facut pe numele corect al tatalui. Daca sotul este de acord, poate fi trecut pe numele lui, chiar si fara acord: s-a nascut in gradina lui?, e al lui.
Mai conteaza si data nasterii copilului: daca este conceput inainte de casatorie, se poate jongla mai frumos cu situatia.
Cu 'justitia ' de azi, se pare ca poti aranja orice, in lumea asta!
Cu barbatii si femeile poti negocia 'in limitele banilor coroborati cu cele ale facatorilor de 'dreptate'.
Adevarul este insa cel mai IMPORTANT! Caci dureaza!
Indiferent de suferinta, care te face sa-l pastrezi, ca stindard!
Un om obisnuit, fara Credinta, cu 'oarece stare, ar negocia. Alta persoana ar santaja, unii s-ar preface ca respecta vreo lege imaginara!
Totul este : daca le convine, adica ce interese sunt, ce putere este de o parte sau alta.
Adevarul poate iesi, in timp la iveala, consecintele sunt mai greu de suportat, chiar cu falsificarea testului de paternitate la un moment dat!
Adevarul trebuie pastrat cu orice sacrificii.
Caci minciuna, intr-o forma sau alta, acoperita temporar legal sau nu, iti va dezvalui niste fatete ale vietii, pe care nu vrei sa le cunosti! Crede-ma!
Atcose77 întreabă: