Ai vrut sa zici "nu se spun si lucrurile bune". Cu gramatica le mai tamponezi, in rest printre stiinte faci slalom.
Probabil pentru ca lucrurile rele le-au depasit pe cele bune. Comunismul nu este cea mai buna metoda de a conduce o tara. Si Ceausescu, sa zicem ca a facut multe lucruri bune, insa pe langa alea multe erau foarte proaste. Si Ceausescu s-a ocupat de scolarizare, insa majoritatea populatiei era privata de documentele si informatiile importante, iar elevii erau invatati numai ce dorea Ceausescu sa ii invete. Cartile care aveau alte perspective decat cele comuniste, stalinste si leniniste erau complet izolate, iar oamenii nu aveau acces la ele. La fel si informatiile din si despre alte tari. Era vorba de un control in masa. Poate in China nu este o situatie identica cu cea a Republicii Populare Romane, insa este o situatie asemanatoare.
Asta ar fi un exemplu. Si Ceausescu asigura locuinte oamenilor, rata somajului era mult mai mica (pentru ca oamenii ocupau posturi in fabrici si uzine, precum sunt si in China, unde mii de chinezi sunt angajati in fabrici in conditii mizere si pe salarii de nimic), populatia a crescut si la noi atunci. Doar avortul era complet interzis in perioada comunista, la fel si metodele de contraceptie.
Problema nu era asta, problema era ca oamenii nu aveau voie sa gandeasca, nu aveau voie sa lupte sau sa munceasca pentru mai mult, iar economic o duceam extrem de prost. Evident pentru cei care doresc sa aiba o viata mediocra, pentru care sa nu lupte comunismul este solutia ideala. Insa, mai sunt si ceilalti.
Cat despre adularea conducatorului, este de la sine inteleasa (si nu din cauza dragostei nemarginite), din doua motive. Si in timpul comunismului, in Romania, oamenii erau invatati sa il priveasca pe Ceausescu drept cel mai intelept om de pe intreaga planeta, chestia asta este tipica regimelor autoritare. Oamenilor le este impregnata ideea ca liderul comunist este cel mai cel. Pe de alta parte, istoria Chinei este extrem de bogata in despoti. Daca la noi regii erau autoritari, la ei regii erau trimisii Cerului. Cuvantul imparatului era lege, la fel si a copiilor acestuia (exista o mica istorioara, din ultima jumatate a secolului al XIX-lea, in care un copil si-a pus invatatorul sa ii manance excrementele, iar acesta nu a putut sa refuze, pentru ca risca sa fie decapitat). Populatia nu avea voie sa conteste nicio idee a imparatului, oricat de ridicola era, altfel erau decapitati. Pedepsele in China, referitoare sfidarea sau contestarea imparatului, erau mult mai severe, decat au fost vreodata in Europa. Le poti compara cu pedepsele date de oamenii religiosi in Epoca Medievala. Prin urmare, imparatul stia cel mai bine, iar oamenii erau nevoiti sa il asculte si sa il iubeasca.
Cat despre oamenii omorati, nu trebuie sa o faca conducatorul, o fac altii pentru el.
Mass-media, presa, televiziuniile, istoricii manati de ura si dispret, modifica adevarul si mananca **** si ce crezi asa a facut si cu Nea Nicu, dar mi-te cu alti dictatori si lideri ai lumii. Sti cum spun americanii the world is a ***.
Adevarul despre tot despre lumea in care traim nu il stie nimeni poate doar liderii mondiali.
sabin89 întreabă: