Ala ti-a luat dupa google, nu cred. HiMyDemon. asta e ceva logic. ca orice om, chiar daca ai tot ce ti-ai putea dori, tot vrei mai mul. Invidia vine cand u ai un lucru iar cineva are poate acel lucru dar mai bun ca al tau. Lacomia este cand vrei din ce in ce mai mult si vrei sa obtii acel ceva prin orice mijloc iar rivalitatea cand unii concureaza in obiecte, in jocurim atitudine, in femei, bani, baieti (depinde de sex ) in orice. Rivalitatea pe scurt e spiritul acela de turma, gen : Bă, asta e mai bun ca mine? Hai sa intru si eu in concurs Sper ca te-am ajutat
Lucrurile vin la pachet si cu bune si cu rele.
Poate ca dorinta oamenilor de a poseda mereu mai mult este responsabila pentru invidie, lacomie, rivalitate, dar tot ea este responsabila si pentru lucrurile care imping societatea inainte: ambitie, motivare, descoperire, progres.
Organizarea actuala a lumii oamenilor este o oglinda perfecta a naturii umane. Nici nu ar avea cum sa fie altfel. O lume in care nu exista notiunea de "proprietate" nu ar putea functiona.
Procentul de oameni care sunt motivati de lucruri ne-materiale (cunoastere, binele comun, altruism, respect) este extrem de mic si nu ar putea impinge omenirea inainte exclusiv pe cont propriu. Pentru ca lumea sa mearga inainte este nevoie de motivare pe scara larga. Iar dintre toate formele de motivare, proprietatea este cea mai simpla de inteles si mai in concordanta cu natura umana.
Imagineaza-ti urmatoarea situatie: esti intr-un sat izolat complet de lume in care toate lucrurile sunt la comun, nu exista notiunea de proprietate privata. Dar in mod natural, oamenii sunt diferiti. Unii sunt mai grasi, altii mai slabi. Unii mananca mai mult, altii mai putin. Unii sunt mai priceputi la vanatoare decat altii. Unii sunt mai priceputi la cultivat decat altii. Unii sunt mai inteligenti, altii mai prosti. Unii mai curajosi, altii mai fricosi. Unii sunt mai harnici, altii mai lenesi.
Imagineaza-ti acum ca tu esti unul dintre cei priceputi la vanatoare, esti harnic, inteligent si curajos. Iti risti in fiecare zi viata vanand in padure, produci mult mai multa hrana decat consumi, dar totul este pus la comun.
In acelasi timp vezi ca in sat exista oameni care-si petrec viata dormind la umbra si trezindu-se doar ca sa manance din ce ai adus tu si altii ca tine.
Cat timp vei fi dispus sa procuri mancare pentru unul care nu vrea nici sa vaneze, nici sa cultive, este lenes, prost si mananca mult? Daca nu se inventeaza notiunea de "proprietate" care sa motiveze oamenii sa continue sa munceasca, in scurt timp toti satenii vor prefera sa stea la umbra si sa astepte sa fie hraniti de ceilalti. Ceea ce ar insemna sfarsitul acelei comunitati, pentru ca toti ar muri de foame.
Iar proprietatea nu este o notiune exclusiv umana. Ea exista si in lumea animala. Pasarile care-si construiesc cuib si-l vor apara. Leul nu va lasa alte animale sa manance din gazela pe care a omorat-o, decat dupa ce el si familia lui au terminat. Animalele sunt teritoriale, ceea ce reprezinta tot o forma de proprietate.
Deci este o greseala sa spui doar ca proprietatea este "vinovata" pentru o serie de rele, fara sa-i recunosti si meritele. Este ca si cum ai spune ca soarele este vinovat ca ai facut insolatie, dar nu recunosti ca fara soare viata pe pamant nu ar exista.
LanguageMaster întreabă: