Este oare Internet-ul lucrul care-i apropie pe oameni, dar totusi ii tine la distanta? Ma refer la faptul ca multe persoane scot ragete mirifice pe site-urile de socializare, iar ce este mai grav, este faptul ca se gasesc destule "gasculite" sau "gascani" care sa puna botul. Dar, intr-un final, cei dezamagiti se vor retrage si mai mult in carapace. Chiar nu mai are lumea acel FRUMOS TUPEU de a aborda pe cineva "live"? Ce-i face pe unii sa spere la disperare ca vor gasi un amic/prieten/sotie in mediul virtual, atata timp cat ei nu sunt in stare sa scoata 2 vorbe LIVE?

Si eu fac parte din acea lume, mentionata sus de tine
sati pove ceva
cand sotu meu sa imbolnavit de tbc, ma evita toata strada, si pe mine, pe fetite, parca totii am fii fost contaminatii cu tbc, si realitatea era doar sotu bolnav
nici nu sunau pe tel, de bolnavi mintalii ce erau si aici pot sa adaug fratii socrii culmea care era tatal sotului
atunci am intrat prima data pe chat, simteam nevoia sa vb ca cineva si ghinion acea persoana s-a dovedit a fii un excroc dar minciuna, sau nu am trecut mai usor peste probleme
de 1 an jumate unosc pe alta persoana si acum o luna ne_am vazut
este exact cum imi doresc eu, si virtual e mai usor sa comunici, de ce?
daca merg la vecina si zic ce problema am, ma stie toata strada
deci? apelam la net si uite asa poti lega prietenii, sincere si adevarate

Internetul nu se foloseste doar pentru agatat! Slabistii cred asta!

Am o colega care si-a gasit sot in urma comunicarii pe net. La 3 ani de la casatorie, tipa e falimentara, datoare vanduta la camatari si cu apartamentul si masina " pierdute" din cauza datoriilor. Are un copil din prima casatorie, a divortat si se zbate sa plece in strainatate ca sa isi poata plati datoriile.