Un bunic de-al meu a cunoscut un veteran care a participat la lupta de la Stalingrad. A plecat in razboi cand avea 19-20 de ani. Cand a trebui sa participe mai multi ostasi, i-au luat si pe incepatori, printre care si ăsta. Singurul lucru pe care mi-l amintesc dintr-un jurnal de-al lui era urmatorul (nu e ad literam dar cam acesta era mesajul): "Am inceput sa numaram metrii in cadavre. Din cauza ca nici noi si nici comunistii nu stiam cand aveam sa ne infruntam, am renuntat sa recuperam cadavrele camarazilor nostri din zonele incinse/periculoase unde ar putea porni un alt atac."
A reusit sa supravietuiasca, normal, si sa se intoarca in tara. Dupa ce comunismul a fost instaurat, cu ajutorul "armatei rosii eliberatoare", a reusit sa puna mana pe un MG-42 si un Mauser 98k si doua sau trei cutii cu gloante. Dupa ce Gheorghiu-Dej a reusit sa-i convinga pe rusi sa plece din tara (Primavara lui Praga si niste tensiuni la granita cu Austria), a facut niste modificari la acoperisul casei spre iesire la drum (cam greu de descris) si a facut in asa fel ca si cum, la un posibil atac, MG-ul sa fie pregatit. Normal ca nu la lasat la vedere, ba chiar i-a zis prietenilor, printre care si bunicului meu, ca: "Daca rusii vin peste noi, sunt pregatit." Si mai stiu ca a devenit ateu. I-a dat urmatoare explicatie lui bunicu-miu (la fel, nu e ad literam): "Nu se poate sa existe un Dumnezeu. Daca chiar exista, nu lăsa sa se-ntample atatea nenorociri asupra noastra cat si asupra altora."
Mai simplu citește cărțile lui Sven Hassel, acolo o să vezi ce să întâmpla pe front