| AFR81 a întrebat:

Suntem in secolul 18. Unui mare dregator al Portii, apropiat al Sultanului i se comunica ca a fost ales pentru a ocupa scaunul domnesc, ramas recent vacant, al Tarii Romanesti. Alaiul domnesc pleaca de la Constantinopol, iar in ultima clipa i se alatura si Sultanul, lucru nemaibazut pana acum. Ajunsi la Bucuresti, are loc, in prezenta boierilor romani, inscaunarea noului domn. Toate privirile sunt atintite, insa, catre persoana din stanga sa, Sultanul, care se adreseaza Sfatului Tarii si il previne, fiind o perioada de mari agitatii atat in politica externa, cat si in cea interna, fata de ceea ce va urma. Sultanul se retrage la Constantinopol urmarind de aproape activitatea noului domn. Acesta pune in aplicare planul stabilit, pedepseste pe cei ce i se impotrivesc, incearca sa elibereze toti turcii intemnitati, mareste tributul pe care trebuie sa-l plateasca Portii si starneste revolte in tara, revolte care sunt suprimate printr-o aparenta ascultare a vocii norodului. Dupa un timp, domnul isi intelege adevaratul rol, incepe sa indrageasca Tara Romaneasca, isi aminteste de familia sa care l-a invatat sa fie cinstit si de valahii care si-au pus speranta in el, oameni care au vazut multe la viata lor si care, de ani buni, spera la o adevarata schimbare si care trec peste fiecare dezamagire, ghidandu-se dupa ideea ca va fi bine, ca Dumnezeu are grija de ei. Nemultumit de darurile si peschesurile care veneau din ce in ce mai rar, Sultanul cere mazilirea obraznicului domn. Este trimis un important dragoman la Bucuresti care inmaneaza domnului firmanul prin care i se cere sa se retraga imediat si sa lase domnia pe mainile altcuiva. Oferta era avantajoasa, deoarece acesta isi "pastra capul" si putea duce o viata linistita inapoi in patria sa, fosta Anatolie. Sultanul pregatise ceremonia pentru inscaunarea noului domn, neputand sa conceapa un refuz. Lucru surprinzator, refuzul s-a intamplat. Dregatorul obedient de la inceput se transformase complet, fiind dispus sa isi pastreze domnia cu orice pret. Este parasit si renegat de catre toti cei apropiati. Nu din crezul ca nu face ceea ce trebuie, ci din dorinta de a ramane in gratiile Sultanului. Doar familia de la Constantinopol ii ramane aproape. Domnul alcatuieste o armata din oricine este dispus sa lupte alaturi de el, asteptand, peste doua zile, anuntata venire a armatei otomane, decisa sa il dea jos. Povestea se opreste aici, istoricul asteptand soarta "iresponsabilului" domnitor, care, cu mica sa oaste, nu are cum sa reziste. Este pentru prima data in istorie cand armata otomana este trimisa sa lupte impotriva unui om nascut, crescut si educat in cadrul Imperiului Otoman, dar care, initial obedient, dovedeste ca este o persoana cu coloana vertebrala, care pune cinstea si principiile morale inaintea intereselor majoritatii.

Este aceasta situatia politica din Romania?

5 răspunsuri:
| Drimmero a răspuns:

Cum ziceai in raspunsul anterior, istoria se repeta, de unde crezi ca s-au invatat leprele astea romanesti sa fure?

| minrest a răspuns:

Nu stiu sa fi fost trimis nici un domnitor din Anatolia. Sa fi avut vreunul vreo insarcinare mai mica in Anatolia? Cam greu, ca ortodocsi.

| minrest a răspuns:

Domnul din analogie nu are nevoie de o armata formata din oricine e dispus sa lupte alaturi de el. Domnii celor doua tari Romanesti aveau locul lor in corpul ienicerilor. Domnul are nevoie strict de cati mai multi ieniceri, chiar astazi cand se vor strange ienicerii in jurul cazanelor de ciorba. Daca domnul castiga 100000 de suporteri, si in schimb pierde un ienicer, e o afacere proasta pentru el. Doar ienicerii voteaza astazi, in mod traditional, prin bataia darabanei pe fundul cazanului intors invers.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Poate situatia e aceeasi, dar sunt convins ca deznodamantul va fi diferit. happy

| AndreiWeisz a răspuns:

In PSD, da.