DEŞTÉPT adj. 1. v. treaz. 2. v. sculat. 3. v. inteligent. 4. v. spiritual. 5. abil, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, îndemânatic, meşter, priceput, (pop.) mehenghi, (înv. şi reg.) pricopsit, (prin Transilv.) prinzaci, (înv.) meşteşugăreţ, practic, (fam. fig.) breaz. (Om deştept.) 6. chibzuit, cuminte, inteligent, înţelept. (O faptă deşteaptă.)
Xulescu2 întreabă: