Am nevoie de voi. Imi lasati o parere sincera la cartea mea de pe wattpad?

http://www.wattpad.com/story/29747765-imn-na%C8%9Bional

Par a fi multe idei interesante. Deși, cum s-au pronunțat unii repondenți, parcă seamănă cumva a altceva.
Limbajul puțin cam prea libertin al eroinei e musai să fie încredințat hîrtiei?
E acesta o notă de frondă, de neo - intelectualism, în rîndul autorilor contemporani, dă bine la cititori?
Ceva a la Michael Hăulică. Sau mai și alții...
Dacă, totuși, ideile sunt originale, nu gîndești chiar rău.
Sunt curios ce ar mai urma...
În schimb la capitolul gramatica și ortografia limbii române... ești „la furat".
Folosirea nu prea oportună a unor timpuri.
Virgule lipsă, în locuri în care se impun, sau puse acolo unde nu ar trebui.
Cratime puse unde nu trebuie sau nepuse acolo unde ar trebui.
Acele „numai" și „nu mai" sunt bine sesizate și punctate de Kali.
Ce să mai zic?
Mai sunt poate și altele pe care le-am sesizat dar nu le mai rețin.
Nu de puține ori autorii împrumută personajelor lor o parte din calitățile, trăsăturile, tarele, dorințele, noncalitățile, neîmplinirile etc. pe care aceștia le au în viața reală.
Oricum, rezidă clar din trăsăturile personajului Silvia, o nonconformistă, un acela care ar vrea să schimbe lumea, să facă dreptate într-un haos post - apocaliptic, lucru ce pare a nu fi departe de răzvrătitul din tine, cu glas fără sunet, de strigat la ceruri.
Vehiculezi idei preluate de pe internet, cu acei illuminati, cu supremația mondială pe care o vor a impune SUA popoarelor lumii, cu fericita izbîndă a sclavilor împotriva înrobitorilor lor ( masoni, americani, marii magnați industriali și financiari ai lumii) și multe alte asemenea.
În general, mai mult sau mai puțin conforme cu adevărurile acestui prim sfert de veac al mileniului în care ne aflăm.
Și poate încă multe altele.
E, cred, cumva poate cam prea largă viziunea politică și filosofică a unei școlărițe de 19 - 20 de ani ( eroina), deja hîrșită în orgii cu droguri, sex, beție, ce pare a se impune ca personaj predilect al adolescentului român din zilele noastre.
Același, cumva, adus la rang de virtute de Mărimile Lor tabloidele de scandal și posturile TV de o mizeră calitate.
Unii dintre repondenți s-u dezis de conținutul mărfii pe care vrei să ne-o vinzi. Dar sunt și voci care te aprobă.
Și răspunsurile vor mai continua să vină.
Sunt un om la aproape 69 de ani și încep să devin insensibil la ce ar putea să se mai întîmple în această țară în următorii 20 de ani. Dar mă dezic în totalitate de ceea ce se numește „tineretul" care vrea să construiască o țară a viitorului, exceptîndu-i pe aceia care și-au înțeles mai demult rosturile și ne-au lăsat să trăim în cloaca rînduită de elita „oamenilor de bine" a ultimului sfert de veac.
Faptul că în 25 de ani România a pierdut trei milioane din ai săi cetățeni, e un fenomen care nu s-a manifestat la prea multe popoare( în afară de acele situații survenite din cauza celor două războaie mondiale sau alte cîteva de prin Asia și Africa) și spune, cred, destul ce fel de oameni suntem, ce zic cei plecați, cum se comportă cei rămași.
Românul nu poate trăi civilizat într-o democrație „la el acasă". Doar biciul îl poate aduce pe calea cea bună. Sau o deșteaptă ocîrmuire nemțească.