Am si eu nevoie de o poezie despre mama.

Eu nu sunt destul de mare
Ca sa pot sa-nvat macar,
De pe carte, o urare,
Si nu sunt destul de mare
Ca sa-ti dau un dar.

Dar iti dau o sarutare,
Ici, pe obrajor,
Si pe mana asta care
Ma-ngrijeste-n fiecare
Zi, cu-atata dor!

Zile lungi si voie buna
Iti doresc eu mult,
Si ma rog de flori sa-ti spuna
Sa ma ierti, mamica buna,
Ca nu stiu mai mult!

http://www.versuri-si-creatii.ro/......i-6zupuou/

Caută la poeziile de Grigorie Veru sau Mihai Eminiscu dacă vrei puţin mai cumplicate au o mulţime

Nu imi trebuiesc poeziile poetilor, trebuie una facuta de noi

Poti sa cauti poezia Mama de g. Cosbuc!

O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi

Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;

Deasupra criptei negre a sfântului mormânt

Se scutură salcâmii de toamnă şi de vânt,

Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău...

Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.



Când voi muri, iubito, la creştet să nu-mi plângi;

Din teiul sfânt şi dulce o ramură să frângi,

La capul meu cu grijă tu ramura s-o-ngropi,

Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi;

Simţi-o-voi odată umbrind mormântul meu...

Mereu va creşte umbra-i, eu voi dormi mereu.



Iar dacă împreună va fi ca să murim,

Să nu ne ducă-n triste zidiri de ţintirim,

Mormântul să ni-l sape la margine de râu,

Ne pună-n încăperea aceluiaşi sicriu;

De-a pururea aproape vei fi de sânul meu...

Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.