Buna!
Ce mituri grecesti si romane stiti? Eu pe internet gasesc doar legende .
Funda! Repede.:O3

Nasol stai cu vocabularul limbii romane legenda=mit

Desi in ultima vreme au cazut in uitare, miturile romanesti ar merita cu prisosinta sa fie studiate in aceeasi masura precum cele ale altor popoare. Desi destul de putine elemente au supravietuit pana astazi, ele arata o complexitate extraordinara a mitologiei, in care natura se amesteca cu elementele cosmologice, cu ciclul viata-moarte, dar si cu simboluri crestine. Mitologia romaneasca include o serie de fiinte supranaturale, personaje pitoresti si intamplari mai mult sau mai putin de speriat, meritand sa fie impartasite.

Poate primul dintre aceste mituri romanesti care trebuie mantionat este cel etnogenezei romanesti, mitul lui Traian si al Dochiei. Aceasta din urma se spune ca era fiica lui Decebal, de a carei frumusete s-a indragostit marele conducator roman. Pentru a scapa de urmarirea acestuia, fata era dispusa sa se arunce de pe o inaltime, spre a-si gasi moartea. Exista mai multe variante legate de ce s-a intamplat, cea mai comuna spunand ca a fost transformata intr-o piatra impreuna cu oile sale, care au avut aceeasi soarta, de catre Maica Domnului.

De numele de Dochia se leaga si unul dintre miturile romanesti despre venirea primaverii si lupta acesteia cu iarna. Dochia era o soacra groaznica inclusiv dupa standardele de astazi, ea obligandu-si nora, careia nu ii daduse acordul sa se casatoreasca cu fiul ei, sa spele un ghem de lana neagra pana se face alb. Nereusind sa faca acest lucru, tanara ramane deznadajduita cu mainile in apa inghetata, pana cand primeste un ajutor divin, care consta intr-o floare rosie ce poate schimba culoarea ghemului. Dochia se infurie groaznic la aflarea vestii, asa ca pleaca sa afle exact ce punea nora sa la cale. Pe drum, arunca cele 9 cojoace de pe ea, intrucat vremea parea balnda; insa, asa cum se intampla de obicei primavara, vremea a devenit brusc geroasa, iar batrana a inghetat, transformandu-se, conform legendei, intr-o stana de piatra.

In ceea ce priveste creaturile mitice din legendele romanesti, acestea sunt fie extrem de atractive, fie inspaimantatoare si puse pe rele. In prima categorie se incadreaza zburatorul, un personaj folosit de multe ori in literatura romana, stand si la baza imaginii Luceafarului din cunoscutul poem cu acelasi nume, scris de Mihai Eminescu, dar mai ales prezent in opera "Calin, file de poveste". Zburatorul se considera ca se arata in vise fetelor si femeilor nemaritate sub forma unui barbat atragator. Desi starneste frica la fel de mult ca atractie, el poate pune stapanire pe mintea acestora, facandu-le incapabile sa se mai gandeasca la altcineva sau sa isi duca viata normal, asta pana cand un descantec specific le elibereaza. Se considera ca zburatorul a fost la origine un barbat nefericit in dragoste, care dupa moarte a devenit o entitate in cautarea unui fel de razbunare. Este folosit des ca un simbol al dorului.

Si cum nici barbatii nu pot fi feriti de tentatii, miturile romanesti consemneaza existenta ielelor, fiinte mitologice care apar sub forma unor femei atragatoare ce danseaza de multe ori in hora, imbracate in tesaturi transparente sau chiar fara haine. Ziua nu pot fi vazute, iar noaptea vederea lor poate aduce nebunie. Ielele, numite si dragaice sau vantoase, joaca de multe ori feste celor vii, de multe ori ducandu-i la pierzanie, ceea ce face ca acest mit sa fie foarte similar cu cel al sirenelor sau nimfelor.

Ultimul dintre miturile romanesti este poate si cel mai terifiant, mai ales dupa unele evenimente destul de recente, in care au fost dezgropate cadavre cu scopul intreprinderii unor ritualuri specifice. Este vorba de mitul strigoiului, creatura intoarsa din moarte cu scopul de a-i teroriza pe cei vii. Se spune ca unii strigoi se nasc cu aceasta natura, avand semne distinctive precum un fel de tichie, o prelungire a coloanei sub forma de coada, sau chiar cornite sub par. Desi isi duc viata normal, ei au capacitatea de a deochia extrem de usor. Dupa moarte se pot intoarce pentru a-i speria pe cei vii, sau pentru a aduce nenorociri ca secetele, moartea animalelor sau separarea sotilor. In plus, daca membrii unei familii incepeau sa moara unul dupa altul, cum se intampla in cazul epidemiilor de tot felul, era evident ca primul mort devenise strigoi si "ii cara pe toti la cimitir". Pentru a-i opri actiunea distructiva, acesta era dezgropat, de obicei aflandu-se ca avea sange la gura si unghiile crescute (semne ale descompunerii); inima ii era scoasa si arsa, sau strapunsa cu un tarus, fapt pedepsit penal astazi, dupa cum s-a vazut. Strigoii mai puteau aparea si daca o pisica trecea peste sicriu, daca era zdruncinat sicriul etc, motiv pentru care inmormantarea trebuia realizata cu multa grija.

Miturile romanesti mai spun si ca strigoii erau de mai multe feluri, pricolicii fiind cei ce se puteau transforma in lupi sau caini fiorosi (un fel de varcolaci), iar moroii, spiritele copiilor mici, morti nebotezati, care se intorc pentru a cere lapte. Desi in prezent aceste legende au ramas in marea lor majoritate la nivelul de superstitii, realitatea se dovedeste uneori mai ciudata decat fictiunea…
Se zice din popor că iau puterea oamenilor, aduc grindina, ascund ploile benefice, iau mana grâului şi laptele vacilor, dar, mai rău decât toate astea, aduc nenorocirea printre oameni.

Vorbim astăzi despre strigoi (sau moroi, cum li se mai spune prin părţile Ardealului), un mit pe cât de înfricoşător, pe atât de vechi în folclorul românesc.

Cum poţi recunoaşte un strigoi? Bătrânii din satele româneşti spun că nu este greu să deosebeşti un strigoi de un om normal, iar mitul arată că strigoiul este un om chel în creştetul capului, iar şira spinării este terminată într-o coadă de animal...
Atunci când auzi pentru prima dată povestea uriaşilor care ar fi trăit pe plaiurile noastre în vechime, parcă, parcă simţi nevoia să te întrebi dacă nu cumva finţele astea mitice au existat cu adevărat. Iar dacă întrebi acest lucru cu voce tare, să nu te mire răspunsul povestitorilor: „Sigur că au existat". Dincolo de „controversa" asta se află, însă, povestea fabuloasă a uriaşilor păstrători de comori dacice, atât de frumoasă, încât nu mai are nevoie de nicio confirmare.

Uriaşii din mitologia românească apar în mai multe poveşti care au fost transmise prin viu grai de-a lungul secolelor. Una dintre legende spune că însuşi Decebal s-a tocmit cu uriaşii şi i-a lăsat să trăiască în munţi doar după aceştia i-au promis regelui că vor păzi, chiar şi cu preţul vieţii lor, comorile dacice. Legenda aceasta circulă încă printre bihoreni şi hunedoreni...La inceput a fost Haosul. Din Haos s-au nascut primii zei: Uranus si Geea, cerul si pamantul. Ei au avut o multime de copii, dar Uranus i-a inchis in Tartar pentru ca nu le putea suporta uratenia. Disperata, Geea, si-a ajutat unul dintre copii sa se razbune.Cronos, a taiat parti secrete din corpul tatalui cu o sabie si asa si-a inceput domnia. El s-a casatorit cu sora lui, Rhea.



Speriat de profetia tatalui sau, in care se spunea ca va fi ucis de unul din fii sai, zeul isi inghitea toti fii atunci cand acestia se nasteau. Rhea nu a mai suportat si cand a dat nastere lui Zeus, i-a dat sotului ei, in locul copilului, o piatra invelita in scutece. Cronos a inghitit piatra fara sa suspecteze nimic.

Copilui a fost crescut in Insula Creta de catre nimfele muntelui si capra Amalthea. Cand Zeus a crescut, el si-a ucis tatal, iar apoi si-a eliberat fratii si surorile care traiau in tatal lor. Puterea a fost impartita intre zei. Ei s-au mutat pe Muntele Olimp unde si-au trait viata cu bucurie, certandu-se, iubindu-se si privind oamenii. Zeus a avut multi copii, nu numai cu sotia sa, Hera, dar si cu alte zeite sau muritoare.Demetra era zeita fertilitatii, a porumbului, cerealelor si recoltelor, iar atunci cand Hades, zeul intunericului si al mortii i-a rapit iubita fiica, pe Persefona, a cazut in disperare si a parasit Muntele Olimp in cautarea ei. Pe unde trecea ea, pamantul devenea nefertil. Zeus si Hades au trebuit sa ii dea Demetrei fata inpoi.



Din cauza ca Persefona a mancat din hrana din lumea subterana nu se putea intoarce insa la suprafata. S-a ajuns insa la un compromis. Persefona sta 9 luni cu mama ei, iar pentru restul anului se intoarce la sotul ei, in lumea din adancuri. In aceasta perioada, viata pe pamant dispare si iarna vine. O data cu primavara, Persefona se intoarce si o data cu ea natura revina la viata.Prometeu a fost unul dintre Titani, fiul Cerului si al Pamantului. La cererea lui Zeus, el a creat omul din lut si lacrimi, de care a inceput sa se ataseze. Zeus nu a impartasit aceste sentimente si a incercat sa opreasca accesul oamenilor la foc. Prometeu care tinea la oameni, a furat focul de la Zeus si l-a adus oamenilor. De asemenea a furat din experienta lui Hefaistos si a Atenei si a impartasit-o muritorilor.

Titanul a continuat sa il sfideze pe zeul zeilor, ajutand oamenii. Zeus s-a hotarat sa il pedepseasca incatusand-ul pe Muntele Caucaz, cu lanturi faurite de Hefaistos. In final, Hercule l-a eliberat, iar Zeus si Prometeu s-au impacat. Unul dintre cei mai populari eroi din Grecia Antica a fost Hercule sau Heracles, fiul lui Zeus si al reginei Alcmena. El a fost mai puternic si curajos decat restul oamenilor. A facut lucruri legendare si este cunoscut pentry ca a terminat cele 12 munci legendare, din ordinul unui rege grec, ruda apropiata a lui. Aceste munci au fost facute ca pedeapsa pentru uciderea sotiei si a copiilor lui intr-un moment de nebunie.



Timp de 12 ani el a calatorit pentru a indeplini aceste munci.


Prima munca: Uciderea leului din Nemeea

Leul din Nemeea, o fiara uriasa, avea pielea atat de dura incat nici o sageata nu putea patrunde prin ea. Heracles a sugrumat monstrul cu maininile goale, apoi l-a jupuit folosind ghearele ascutite ale leului si apoi a luat pielea pe care a purtat-o pana la sfarsitul vietii.


A doua munca: Uciderea hidrei din Lerna

Hidra din Lerna era o creatura diabolica, asemanatoare unui sarpe cu noua capete. Daca unul era ranit, alte doua cresteau in locul lui. Hercule a taiat repede capetele, in timp ce insotitorul lui, Iolaus, le-a sigilat cu o torta. Dupa ce a rapus hidra, eroul si-a inmuiat sagetile in sangele ei, facandu-le astfel otravitoare.


A treia munca: Capturarea cerbului zeitei Artemis

Zeita vanatorii, Artemis, isi iubea acest cerb mic si incapatanat ce avea coarne de aur. Hercule a trebuit sa prinda acest cerb fara a-l rani (si a o supara pe zeita Artemis). El a fugit dupa caprior un an intreg, iar la sfarsitul anului a reusit sa il prinda pe campiile Arcadiei.
A patra munca: Capturarea mistretului de pe Muntele Erymanthus

Oamenii de pe Muntele Erymanthus triau cu frica acestui animal periculos. Heracles a urmarit animalul pana in varful muntelui, intre zapezi inalte. Apoi l-a luat in spate si l-a dus regelui Euristes, care s-a speriat atat de mult de animal incat s-a ascuns intr-un borcan mare de bronz.

A cincea munca: Curatarea grajdurilor regelui Augias

Mii de vaci traiau in grajdurile regelui Augias. Nu fusesera curatate de 30 de ani, iar Hercule trebuia sa le curete intr-o singura zi. Pentru acestea, el a schimbat cursul a doua rauri astfel incat ele sa curga prin grajduri, curatandu-le astfel de mizerie.


A sasea munca: Uciderea pasarilor stimfalide

Aceste pasari ucigatoare locuiau in jurul lacului Stymphalis. Aveau gheare si ciocuri ca de metal. Hercule le-a speriat din cuiburile lor facand zgomot si le-a omorat folosind sagetile otravite cu sangele hidrei.


A saptea munca: Capturarea taurului din Creta
Se spunea ca taurul salbatic al regelui Minos din Creta era nebun si sufla foc. Heracles a doborat bestia la pamant si a adus-o regelui Eurystheus care l-a eliberat. Taurul eliberat in Grecia a teorizat oamenii acolo unde a ajuns.


A opta munca: Imblanzirea iepelor lui Diomede

Regele Traciei, Diomede, isi hranea iepele cu carne umana. Hercule si oamenii lui s-au luptat cu Diomede, l-au omorat si au lasat iepele sa manance din trupul lui. Acest lucru a imblanzit iepele, Hercule putand sa le duca astfel regelui Eurystheus.


A noua munca: Dobandirea cingatorii reginei amazoanelor, Hippolyte

Heracles s-a dus pe pamantul amazoanelor, unde regina lui l-a intampinat promitandu-i cingatoarea ei pentru fata regelui Eurystheus. Dar Hera a raspndit zvonul ca Hercule este de fapt un inamic. Intr-un final, eroul a trebuit sa o infranga pe Hippolyte si sa ii fure cingatoarea din aur.


A zecea munca: Capturarea boilor lui Geryon

Geryon era un monstru inaripat cu 3 corpuri umane care avea o frumoasa turma de vite de culoare rosie. El isi pazea turma cu ajutorul unui gigant si a unui caine cu doua capete. Hercule l-a omorat pe Geryon, pe gigant si pe caine si a reusit sa aduca turma regelui Eurystheus.


A unsprezecea munca: Culegerea merelor din gradina Hesperidelor

Hesperidele erau nimfe. In gradina lor, merele de aur erau pazite de Ladon, un dragon cu 100 de capete. Hercule a incheiat o mica invoiala cu Atlas, titanul care sustine pamantul. Hercule a cutremurat pamantul, in timp ce Atlas, tatal nimfelor, a cules merele.


A douasprezecea munca: Capturarea lui Cerberus

Lui Hercule i s-a ordonat sa il prinda pe Cerberus, cainele cu trei capete care pazea lumea subterana, fara insa sa foloseasca nici o arma. Hercule l-a doborat pe caine si acesta a fost de acord sa vina cu el la regele Eurystheus. Cerberus s-a intors in scurt timp in lumea lui.

Salut! Sa incepem cu (Iliada)."Troia era o cetate asezata pe tarmul grecesc al Asiei Mici.Cam cu 1200 de ani î.H.domnea aici un rege, Priam. Unul din fii lui, Paris, calatorind prin Grecia, o rapeste pe Elena, sotia lui Menelau, cea mai frumoasa dintre muritoare.Menelau,furios,cere conducatorilor greci sa-l razbune. O armata de 100.000 de oameni este stransa indata, ca sa-l ajute:viteazul intre viteji, Ahile; Patroclu, prietenul sau; batranul si inteleptul Nestor; istetul Ulise si bravul Diomede.Troienii il pun in fruntea lor pe Hector, fratele lui Paris, si multumita vitejiei lui, tin piept grecilor zece ani.Atunci Ulise pune la cale un viclesug:construieste un cal mare de lemn pe care il umple cu soldati greci. Apoi armata se preface ca se retrage, lasand calul in fata cetatii.Troienii,bucurosi sa scape de razboi, primesc calul in cetate ca pe un dar.Noaptea ostasii ies din cal si dau foc orasului.Grecii navalesc in cetate, il ucid pe Priam, iar restul troienilor, putini mai scapa cu viata. Sper ca te-am putut ajuta! P.S. : am copiat lectia din cartea de istorie si nu uita te rog : FUNDITA!

Www.mythologica.ro

Este numai despre mituri.

http://mythologica.ro/zei-mituri-si-practici-religioase-in-grecia-antica/