Bună,îmi făcusem un cont special ca să discut despre o anumită problemă în legătură cu scrierea unei cartii. Vreau să încep prin a spune că am o creativitate complexa,ideeile îmi vin pe loc,la fel și numele personajelor și titlurile cărți,scriu foarte repede și corect gramaticala, ok însă acesta e o schiță, dar am nevoie de o părere.
Capitolul1-Certitudine,reclive cu o cicatrice fanat amoreza
Maram componenta cu beldia irisului
vintre,sesizam maduva lui. Emfaza ii undui cuvantul,mi-nadusi trupul,dainuim asamblul extazului perindat din bratul lui, prefira pe chipul meu calomfir.Figura atat,asmutit la trecut raposa amorului.
Epilogul amurgului esenta,urmelor mele topindu-se odata cu sufletul sau.
Pozitionat deasupra mea desira abate,
euforia sacadata peste ale mele lacrimi,cu-n umar plesuv imi coplesi un sarut,razbi coleric din ochi si in ureche la sine napadit de buzele mele.
Mireasma palenia,în pigmentul ochilor ca iarba,zuluf auriu impasibil,odata agoniza primavara.
Doar noi,in obscuritate surasul tau imi configura maxilarul.
Ma desprinde cugetul,mangie obrazul drept, cu sila de a privi iarasi cum tot orașul se zdrumica.
-Milon? Suspin,dar de mine se pripaşi un trup masiv.
-Cine?
Igrasios,buzele lui rostisera peste mine,rotujind varful nasului.
-Patos Balance!
Perspectiva personajului Patos
-In tocmai Kania Bisna?
Ochii sai atat de exorbitanti,zvanta azvarlit cu fruntea patcava.
O atragatoare, carisma ii profunda mina, si totusi cum de s-a ivit sa ne intalnim?
-Este cert? Tatonam sa-l vad, cu sprancenele mele echivoc-n farmec
Plesni de incheietura cu o tenta apriga,dezveli pielea-i rozalie.
Imi tremurau picioarele cu maduva-n gât,raman amutita in ochii lui inchisi.
-De ce te temi?
Ca o para de carat, patata la inima-n picorul de artar.La cerul magenta priveam,lasata de ganduri epilogate.
Simt mana lui calda ce-mi sedea pe ceafa de aluminiu,si durea tare rana mea.
Trecut
Era ca o mare,dar ca un sonor de miere.
Palmele noastre marțipan,pe umeri de sus
Porino plana prin mascarpone.
Trufe de quartz, prin saruturi dulci de amintire.
Si primulele imi erau zambet,cu obraji mei purpurii rosii prin surase de copii.
Perspectiva personajului Milon
In cladirea de paladiu pur transpirasera rece tremurari,apatic spre ochii ei posomorati.
Cu-n trup de platina si parul de abanos, in abisul claustrofob. Putreda ca aur alb cu-n zambet clestarat.Refiguram foseta din zambetele de glazura,dar acum erau toate in lacrimi stinse,ciocolata amaruie.
Ii cuprind mainile sale mici ce erau inghetate,iar intr-un ghetar era și ea tot rece ca precum ii era sufletu.
Strange,de ochii intre tablourile de pranis,parca el era raspuns.
Perspectiva personajului Kania
Pranis anxios si fara capete cenușii, cu sfarsite de armonie,dar in mine simteam ca-n urme de topoare,regina de mucegai intr-un pranis mucegait.
Panzele mesch.,si înalte-n infinitului coltar de inimi sparte pictate-n lapte.
Ilustrau reprezentate cele mai scumpe rosturi ale vieții. Rostul artistic de a respira si retrai acelasi sentiment de bucurie-n atatea regrete a lumii rele.
Rostul de a inflori, fara sprijin,fara iubire,dar-n pace,departe de socotelile lumii,ca un bătrân cu sufletul împăcat, ca un copil cu sufletul independent.
Tablourile erau vii,transpirau si studiau frumoasa mintea a ființei umane,prin iluzii de autori, de departe erau un ciob din inima spart.Altele imposibilul rai,paradisul de dinainte si chiar aveai iluzia ca iti va repara sufletul distrus-n piese a unor ganduri de straini calcate, uitati de tabloul pranis.
Toate fiintele erau acolo,tot universul se aduna la muzeul Namiss,chiar ei aidoma tabloului pranis,toti erau impreuna.
Pe langa, morti si fara zambete, umbre estompate pierdute-n infernul luicilor vi colori. Milon se aflase in pragul ușii poftindu-i la intrarea de piedestal.
-Esti scumpa!
Domnul Kallyinso se rostete de bucurie la tablourile de gol golinn.
Zambetele lui imi conturau niste lacrimi spre crapaturile podelei de lemn mov slefuita.Intr-adevar,dintre toate goulurile din muzeu cel de golinn era cel mai scump, caci era sentimental.Cantau verset-n ziua cununiei mamei mele, in meleaguri adormite frumoasa ce s-a dus.
-Sunt nevoit sa platesc si cu viata pentru acesta! Spune el convins intr-un zambet prestigios.
-Nu vi-l dau! Nu este de vanzare! Rabufneste el de pe fotoliul de piele neagra.
-Milon! Il cesticulez eu.
Mangai pometele involburate si cu zambete de farmec le inlocuiesc.
Capitolul1-Certitudine,reclive cu o cicatrice fanat amoreza
Maram componenta cu beldia irisului
vintre,sesizam maduva lui. Emfaza ii undui cuvantul,mi-nadusi trupul,dainuim asamblul extazului perindat din bratul lui, prefira pe chipul meu calomfir.Figura atat,asmutit la trecut raposa amorului.
Epilogul amurgului esenta,urmelor mele topindu-se odata cu sufletul sau.
Pozitionat deasupra mea desira abate,
euforia sacadata peste ale mele lacrimi,cu-n umar plesuv imi coplesi un sarut,razbi coleric din ochi si in ureche la sine napadit de buzele mele.
Mireasma palenia,în pigmentul ochilor ca iarba,zuluf auriu impasibil,odata agoniza primavara.
Doar noi,in obscuritate surasul tau imi configura maxilarul.
Ma desprinde cugetul,mangie obrazul drept, cu sila de a privi iarasi cum tot orașul se zdrumica.
-Milon? Suspin,dar de mine se pripaşi un trup masiv.
-Cine?
Igrasios,buzele lui rostisera peste mine,rotujind varful nasului.
-Patos Balance!
Perspectiva personajului Patos
-In tocmai Kania Bisna?
Ochii sai atat de exorbitanti,zvanta azvarlit cu fruntea patcava.
O atragatoare, carisma ii profunda mina, si totusi cum de s-a ivit sa ne intalnim?
-Este cert? Tatonam sa-l vad, cu sprancenele mele echivoc-n farmec
Plesni de incheietura cu o tenta apriga,dezveli pielea-i rozalie.
Imi tremurau picioarele cu maduva-n gât,raman amutita in ochii lui inchisi.
-De ce te temi?
Ca o para de carat, patata la inima-n picorul de artar.La cerul magenta priveam,lasata de ganduri epilogate.
Simt mana lui calda ce-mi sedea pe ceafa de aluminiu,si durea tare rana mea.
Trecut
Era ca o mare,dar ca un sonor de miere.
Palmele noastre marțipan,pe umeri de sus
Porino plana prin mascarpone.
Trufe de quartz, prin saruturi dulci de amintire.
Si primulele imi erau zambet,cu obraji mei purpurii rosii prin surase de copii.
Perspectiva personajului Milon
In cladirea de paladiu pur transpirasera rece tremurari,apatic spre ochii ei posomorati.
Cu-n trup de platina si parul de abanos, in abisul claustrofob. Putreda ca aur alb cu-n zambet clestarat.Refiguram foseta din zambetele de glazura,dar acum erau toate in lacrimi stinse,ciocolata amaruie.
Ii cuprind mainile sale mici ce erau inghetate,iar intr-un ghetar era și ea tot rece ca precum ii era sufletu.
Strange,de ochii intre tablourile de pranis,parca el era raspuns.
Perspectiva personajului Kania
Pranis anxios si fara capete cenușii, cu sfarsite de armonie,dar in mine simteam ca-n urme de topoare,regina de mucegai intr-un pranis mucegait.
Panzele mesch.,si înalte-n infinitului coltar de inimi sparte pictate-n lapte.
Ilustrau reprezentate cele mai scumpe rosturi ale vieții. Rostul artistic de a respira si retrai acelasi sentiment de bucurie-n atatea regrete a lumii rele.
Rostul de a inflori, fara sprijin,fara iubire,dar-n pace,departe de socotelile lumii,ca un bătrân cu sufletul împăcat, ca un copil cu sufletul independent.
Tablourile erau vii,transpirau si studiau frumoasa mintea a ființei umane,prin iluzii de autori, de departe erau un ciob din inima spart.Altele imposibilul rai,paradisul de dinainte si chiar aveai iluzia ca iti va repara sufletul distrus-n piese a unor ganduri de straini calcate, uitati de tabloul pranis.
Toate fiintele erau acolo,tot universul se aduna la muzeul Namiss,chiar ei aidoma tabloului pranis,toti erau impreuna.
Pe langa, morti si fara zambete, umbre estompate pierdute-n infernul luicilor vi colori. Milon se aflase in pragul ușii poftindu-i la intrarea de piedestal.
-Esti scumpa!
Domnul Kallyinso se rostete de bucurie la tablourile de gol golinn.
Zambetele lui imi conturau niste lacrimi spre crapaturile podelei de lemn mov slefuita.Intr-adevar,dintre toate goulurile din muzeu cel de golinn era cel mai scump, caci era sentimental.Cantau verset-n ziua cununiei mamei mele, in meleaguri adormite frumoasa ce s-a dus.
-Sunt nevoit sa platesc si cu viata pentru acesta! Spune el convins intr-un zambet prestigios.
-Nu vi-l dau! Nu este de vanzare! Rabufneste el de pe fotoliul de piele neagra.
-Milon! Il cesticulez eu.
Mangai pometele involburate si cu zambete de farmec le inlocuiesc.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook