Magda isanos: "dimineata". sensibilitatea cu care transmite sentimente si pareri intr-un mod subiectiv si artistic o ridica printre poetii desavarsiti(din punctul meu de vedere).
o zi buna.
Cum mângâie dulce, alină uşor
Speranţa pe toţi muritorii!
Tristeţe, durere şi lacrimi, amor
Azilul îşi află în sânu-i de dor
Şi pier, cum de boare pier norii.
Precum călătorul, prin munţi rătăcind,
Prin umbra pădurii cei dese,
La slaba lumină ce-o vede lucind
Aleargă purtat ca de vânt
Din noaptea pădurii de iese:
Aşa şi speranţa - c-un licur uşor,
Cu slaba-i lumină pălindă -
Animă-nc-o dată tremândul picior,
De uită de sarcini, de uită de nori,
Şi unde o vede s-avântă.
La cel ce în carcere plânge amar
Şi blestemă cerul şi soartea.
La neagra-i durere îi pune hotar,
Făcând să-i apară în negru talar
A lumii par? nimfă - moartea.
Şi maicii ce strânge pruncuţu-i la sân,
Privirea de lacrime plină,
Văzând cum geniile morţii se-nclin
Pe fruntea-i copilă cu spasmuri şi chin,
Speranţa durerea i-alină.
Căci vede surâsu-i de graţie plin
Şi uită pericolul mare,
L-apleacă mai dulce la sânu-i de crin
Şi faţa-i umbreşte cu păr ebenin,
La pieptu-i îl strânge mai tare.
Aşa marinarii, pe mare umblând,
Izbiţi de talazuri, furtune,
Izbiţi de orcanul gheţos şi urlând,
Speranţa îi face de uită de vânt,
Şi speră la timpuri mai bune.
Aşa virtuoşii murind nu desper,
Speranţa-a lor frunte-nsenină,
Speranţa cea dulce de plată în cer,
Şi face de uită de-a morţii dureri,
Pleoapele-n pace le-nchină.
Cum mângâie dulce, alină uşor
Speranţa pe toţi muritorii!
Tristeţe, durere şi lacrimi, amor
Azilul îşi află în sânu-i de dor
Şi pier, cum de boare pier norii.
("Speranta"-Mihai Eminescu)
Tot mai tăcut si singur
În lumea mea pustie
Si tot mai mult m-apasă
O grea mizantropie.
Din tot ce scriu, iubito,
Reiese-atât de bine
Aceeasi nepăsare
De oameni, si de tine.
George Bacovia
*asta, printre altele
Buna! "Luceafarul " si "Rasai asupra mea, lumina lina" de Mihai Eminescu. Prima e un superb poem filozofic, despre esenta conditiei geniului si imposibilitatea implinirii iubirii intreo fiinta superioara si una comuna(Luceafarul si fata de imparat) celalata o subima poezie religioasa inchinata Maicii Domnului. Imi mai plac mult si alte poezii de Eminescu, precum "Lacul", "Dorinta", "Sara pe deal'', "Mama", "Invierea" etc, poeziile lui Bacovia("plumb", "lacustra", "am, urg de iarna" etc), pastelurile lui Alecsandri (superbe descrieri de natura), romantele lui Minulescu etc Lectura placuta orice ai alege!
Numepublicuserneim întreabă: