O povestire, un basm, niste slove frumoase, pentru oameni este ca o mana calda si catifelata ce te mangaie usor pe cap sau mai poate fi asemuita cu speranta si suspansul sau dragostea si romantismul sau crimele de care are nevoie omul in viata pentru a trai o viata extravaganta, minunata, extrema. Ea este un izvor de cunostinte, vocabular si sentimente pentru trupul uman. Cu ajutorul ei noi putem sa sapam, sa cautam printre sertarele pline de praf ale mintii imaginatia, bogatia gandului. Si inchei: Fara povestire omenirea poate si compromisa.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Cred ca, in ultimii 40 de ani, nu a trecut nici macar o singura zi fara sa citesc macar cateva pagini. Cred ca nici n-as putea trai fara carti, fara sa citesc.
Răspunde
Plecări
ne-am scufundat în apele tăcerii
tu nu mai spui nimic
eu tac adânc
ce linişte-i în braţele uitării
ce calmă-i
unduirea unui gând...
ne-am descălţat
de vise lăcuite
de timpul mult prea rece de iubit
de zboruri oarbe
zbateri în cuvinte
am obosit de şoapte
...am muţit.
ne-am dezbrăcat de sărutări promise
pornind pe drumul către nicăieri
lăsând pe maluri
sorţile învinse
ne-am scufundat în valuri de tăceri.
de Mirela Campan.
Ii buna pentru a ma documenta si nu ma refer la stiinte si din astea, ci in alte genuri referitoare la lecturile legate de politie, jafuri, drepturi si alte din astea
-
anonim_4396 întreabă:
3 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
