Subiectul basmului Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă, respectă articulaţiile cunoscute ale basmului popular chiar dacă acţiunea este mai complexă şi implică un număr relativ mare de personaje.
Expoziţiunea
Expoziţiunea o constituie hotărârea tatălui eroului de a-şi supune cei trei fii la o probă a curajului, pentru a vedea care este vrednic să-i urmeze la tron fratelui său, împăratul Verde. Singurul care trece această probă, ajutat fiind şi de Sfânta Duminică, este mezinul. El pleacă de acasă promiţând să nu uite de sfatul părintesc de a se feri în drumul său de „omul spân" şi de „omul roş".
Intriga
Intriga constă în încălcarea, din naivitate, a acestui sfat, ceea ce are drept consecinţă schimbarea identităţii şi a statutului eroului. El devine sluga Spânului şi primeşte numele Harap-Alb.
Desfăşurarea acţiunii
Desfăşurarea acţiunii cuprinde încercările la care a fost supus crăişorul, ca pedeapsă morală pentru ignorarea învăţăturii părinteşti. Ajuns la curtea lui Verde-împărat, Harap-Alb va fi trimis de Spân să aducă sălăţile din Grădina Ursului, pielea cu pietre nestemate a cerbului şi pe fata împăratului Roş. Ultima încercare este şi cea mai dificilă, eroul fiind nevoit să parcurgă un alt drum, la fel de primejdios ca primul. Acum îi va întâlni, pe rând, pe cei cinci tovarăşi care îl vor ajuta în îndeplinirea misiunii sale: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă.
Ştie să câştige, de asemenea, recunoştinţa reginei albinelor şi a reginei furnicilor, care îi vor veni şi ele în ajutor când le va chema. La curtea împăratului Roş sunt supuşi la nenumărate încercări. Cu intenţia de a nu le da fata şi de a-i pedepsi pentru îndrăzneala lor, acesta îi pune să doarmă în casa de aramă înroşită în foc, să aleagă macul de nisip, să bea şi să mănânce în cantităţi foarte mari, să o găsească pe fata împăratului şi să o ghicească dintre două fete identice. Biruind toate încercările la care sunt supuşi, o primesc pe fată şi pornesc împreună către curtea lui Verde-împărat.
Punctul culminant
Punctul culminant al naraţiunii este reprezentat de demascarea Spânului de către fată, care avea puteri magice. Drept răzbunare, Spânul îi taie capul lui Harap-Alb, însă acesta va fi înviat de către fată, cu ajutorul celor trei smicele, al apei vii şi al apei moarte. Spânul moare, prăbuşindu-se din înaltul cerului, unde fusese dus de calul lui Harap-Alb, iar eroul se căsătoreşte cu fata împăratului şi moşteneşte împărăţia unchiului său, secvenţă ce reprezintă şi deznodământul basmului.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
