Imi plac cartile, insa le gasesc a fi o modalitate relaxanta de a petrece timpul si nu un ghid dupa care sa imi traiesc viata. Pana la urma, cartile sunt scrise de oameni ca tine si ca mine, cu un talent aparte pentru scriere, asta nu inseamna ca detin revelatii ori secretul general suprem pentru fericire. Fericirea si drumul in viata si-o gaseste fiecare in functie de principii, nevoi, dorinte, abilitati etc. Nu mai cauta ghiduri si modele in carti si in alti oameni, gaseste-ti propriul tau drum, propriile motivatii, inspiratii si invataturi. Vei fi mult mai fericit asa decat daca vei sta sa cauti intotdeauna ceea ce spun altii despre ceea ce ii face pe ei fericiti.
O intrebare excelenta, dar pe care se pare ca nu prea ai cui sa o adresezi. Nu am crezut ca utilizatorii de pe acest site vor decadea atat de mult, asa cum vad din raspunsurile primite.
revenind la subiect :
am citit multe carti bune, dar cele care m-au ajutat in a dibui firea umana si a ma modela pe mine insami au fost cartile lui Dostoievski, incepand cu romanul "Idiotul". Autorul are si lucrari scurte, un fel de schite daca vrei, in care zugraveste tot felul de tipologii umane impreuna cu unele invataturi, dar nu intotdeauna.
Nevasta altuia si un sot sub pat - e o scurta scriere foarte amuzanta. Nu am apucat sa ii citesc chiar toate operele, dar pana acum nu am dat peste nicio lucrare amuzanta. Cu toate acestea, citind 'nevasta altuia si un sot sub pat', imi era imposibil sa nu rad. Dar nu asta e cel mai important lucru, ci cum gandeste el per ansamblu : Amintiri din casa mortilor - cand a fost inchis la ocna, e un roman cu care poti incepe destul de bine.
El a fost un om demn de toata lauda. A provenit dintr-o familie de preoti, insa tatal lui a luat decizia de a deveni medic. Cu toate acestea, inca de mic i se citea Biblia, i se explicau invataturile ortodoxe, precum si carti din literatura universala precum operele lui Balzac, epopei eroice, basme și legende incepand de la varsta de 3 ani. Mai avea frati, desigur. El a crescut asadar intr-o familie de invatati, beneficiind de o educatie aleasa putem spune, de la o varsta destul de frageda. Pe langa acestea, stia foarte bine cateva limbi straine; la un moment dat a ajuns sa isi plateasca existenta din traduceri.
Acesta a fost trimis de catre tatal sau impreuna cu fratele la Academia Tehnică Militară. Desi stia la perfectie ceea ce i se cerea la examenul de matematica, visa doar povesti si romane. Avea un interes puternic in ceea ce privea literatura.
Lui Dostoievski îi displăceau știința, matematica și ingineria militară, deși avea o oarecare preferință pentru desen și arhitectură. Le pricepea, dar nu il pasionau.
Era un om inteligent, capabil sa inteleaga si sa stie, atata timp cat isi folosea eficient mintea. Din cauza problemelor cu banii, tatal sau nu l-a mai putut tine la scoala militara. Mai departe daca te intereseaza, poti citi pe wikipedia, dar aceste detalii am considerat ca sunt necesare, pentru a avea o privire de ansamblu asupra acestui mare scriitor.
Am invatat de la el totul : incepand de la ortodoxism si credinta, pana la a dibui firea unui om. Nu sunt fanatica sau retardata - evident ca am filtrat tot ce imi oferea el prin propriile-mi legi si principii dictate de cinste, morala si credintele mele cele mai scumpe, dar am vazut o asemanare izbitoare.
Cu el am crescut, pot zice. Datorita lui stiu cum functioneaza firea umana, cum sunt relatiile inter-umane, cum sa evaluez pe cineva, cum sa ma comport cu diverse persoane, ce atitudine sa adopt, etc.
Ai putea si tu sa dai un raspuns la intrebarile pe care le-ai pus? Sunt curioasa care e cartea sau cine e autorul tau de capatai.
RoxanaCaplan întreabă:
CyberDune28 întreabă: