| PulbereDeStea a întrebat:

Ce parere aveti de urmatoarea poezie? Mie mi se pare ca ii lipseste ceva. Este compusa de mine, din suflet.

Lumina mea

Ochii tai ca doi luceferi
Luminau intunericul din mine
Dorinta arzatoare de iubire
A ramas in inima la mine

Ecoul meu este chiar vocea ta
Te simt in tot ce ma inconjoara
Am tatuat chipul tau in mintea mea
Privirea mea te cauta cu ardoare

Cele doua cuvinte
Raman intiparite in minte
Sufletul meu de gheata
L-au topit de-ndata

4 răspunsuri:
| Pricked a răspuns:

Daca-i scrisa din suflet, n-are ce sa-i lipseasca.

Oh, just kidding. Nu-mi place. happy

| Kaℓi a răspuns:

La o prima vedere, ii lipsesc semnele de punctuatie. Probabil le-ai omis deliberat si lipsa lor face parte din stil, dar gandeste-te ca uneori, niste puncte de suspensie, o virgula accentueaza trairea. Parerea mea.
Ok... mai departe. "Luminau intunericul din mine" - aici ai folosit trecutul si asta sugereaza ca nu mai e prezenta in intunericul tau lumina de luceafar a ochilor aceia. Ceea ce e oarecum contrazis de prezentul pe care il folosesti in continuare: "Ecoul meu este chiar vocea ta/Te simt in tot ce ma inconjoara".

| Deliiiia a răspuns:

E foarte sentimentala, observ ca nu ai pastrat ritmul si masura si pe alocuri chiar si rima scartaie(daca nu te descurci cu astea poti compune in stilul modern), iar la inceput sunt prea multe cuvinte din familia,, lumina'', nu e bine sa se repeta. Bafta la scris in continuare!