Cui i-a plăcut Romanul Crimă și pedeaspsă de Fedor Dostoieski? Ce personaj v-a plăcut? (fără prea multe detalii pls, că nu l-am terminat de citit)

Tu ai mai citit si alte carti ale lui Dostoievski, sau ai sarit direct la asta?

Este o carte profunda in care autorul Dotoievski, de tipul INFJ - conform Myers Briggs - cauti pe net humanmetrics si aflii acolo detalii - in engleza.
Mi-a placut de sora lui Rakitin. Autorul o ilustra ca fiind, citez: " E inalta, mladioasa, cu suflet tare si constienta de taria ei, cu parul castaniu, ochii mari, patrunzatori, reci, totusi dand uneori impresia de blandete. Era palida, dar nu de o paloare bolnavicioasa; ii stralucea obrazul de prospetime si sanatate. Chipul avea ceva hotarat si maret, era indeobste mai curand grav si visator decat vesel. In personalitatea ei, actiunile sale, era o anumita limita dictata de cinste, morala si credintele ei cele mai scumpe, peste care nimic in lume nu ar fi putut s-o sileasca sa treaca." - aceasta descriere a ei, ca fiind o fiinta tare si hotarata m-a facut sa o indragesc destul de repede. Scena in care acel barbat casatorit a pacalit-o in a intra in acel apartament, in realitate toti vecinii fiind plecati - chiar m-a speriat si am stat cu sufletul la gura sa aflu ce se intampla mai departe.

Nu sunt psihopata, iubesc animalele si imi pasa de oameni, dar am putut intelege prin ce a trecut Rakitin, adica descrierea a ceea ce se petrecea cu el, o intelegeam, era pe 'limba mea' ca sa zic asa. Dar cred ca acest roman era un exercitiu al lui Dostoievski pentru a incerca sa isi dea seama cum ar fi si cum ar decurge daca un alter ego al sau ar comite o crima in asemenea circumstante si cum s-ar comporta mai tarziu. S-au abordat multe alte teme, precum mila fata de animale si rautatea ce exista in oameni, cartea fiind orice, dar nu plictisitoare. O carte profunda ce trateaza mult mai mult decat s-ar da de inteles pentru ca asa e el, Dostoievski. E un om, adica era... un om ce trata lucrurile cat se poate de profund, analizandu-le prin prisma unui suflet crestin (ortodox), in acelasi timp fiind constient de lumea (rea).
Rakitin nu era un om rau, se judeca mai mult si mai tare decat un adevarat criminal.
Daca citesti si "Fratii KAramazov" tot de Dostoievski - vei vedea ca acolo, la sfarsitul primului volum, autorul va mentiona la un moment dat ca noi, ca si crestini si oameni ai lui Dumnezeu nu ar trebui sa pedepsim intr-atat de drastic pe aproapele nostru, ci sa il iertam, caci in final, Dumnezeu il va judeca, nu noi. Si ca daca ar fi un om ce ar fi comis o crima si s-ar fi cait intr-adevar, sa nu fie trimis la inchisoare, ci iertat, deoarece acel om intr-adevar se caieste si se chinuie, se judeca el insasi mai aspru decat ar putea oricine altcineva. Dar acest lucru ar fi posibil daca acel criminal ar avea suflet, pe cand acum, oamenii nu mai au suflet, nu mai au constiinta...
In fine. Deci pentru mine, Rakitin este un om bun ce se caieste, se judeca, regreta si analizeaza faptul ca spre exemplu, Napoleon a savarsit crime, cu un scop, evident, dar a savarsit crime, si totusi a fost considerat erou. Ce valori sunt acelea in care un om ce a luat vietile altora este un eroi? Chiar daca acei oameni erau dintre cei mai rai, meritau ocna, dar nu moartea. Si atunci, unde e dreptatea? Care e dreptatea impusa prin legi, de oameni?

Dar tu ce impresii ai? Ia spune. Ai mai citit si altceva de Dostoievski? El este un anumit tip, un introvert, printre altele si pentru unii este greu de inteles pentru ca nu sunt pe aceeasi 'lungime de unda' ca si el, sau pur si simplu o vad ca pe o carte oarecare cu o actiune, descriere oarecare si atat. Dar e mult mai mult decat atat. Acolo e pusa amprenta sa, amintirile sale, sufletul si cugetul sau.

E unul care omoară niște babe un roman polițist plictisitor nu recomand