Cunoasteti vreo poezie "pe dinafara", una care sa transmta (cu adevarat) un mesaj?

Pe mine, personal, m-au impresionat poeziile lui Mihai Eminescu,!
Poeziile sale transmitand cu ADEVARAT mesajul prpopriu-zis!

Tu ce parere ai?

Sper ca te-am ajutat!

♥☺☺♥

Stiu cateva de Eminescu, Bacovia si Poe care mi-au placut in special si pe care le-am retinut, mai mult sau mai putin voluntar.

Intr-o gradina/sub o tulpina/ zarii o floare/ca o lumina/ s-o tai mi-e frica/s-o las se strica/ ca vine altu'/ si mi-o ridica- Ienichita Vacarescu- e prima poezie culta din literatura romana

"Doua lucruri ma alina si ma vindeca de boala
Damigeana cand e plina si femeia cand e goala..."

* Ienachita

"Si daca..." de Mihai Eminescu, "Ultima ora" de Ion Minculescu si "Plumb" de George Bacovia.
Astea cred ca sunt singurele pe care le stiu integral. Stiam mai multe, dar fie le-am uitat fie imi mai aduc aminte din ele anumite versuri sau strofe.

Desteapta-te romane! nici pe asta nu o sti?

Mi-a plăcut poezia asta :
''Flămând și gol, făr-adăpost,
Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut,
Și m-ai scuipat și m-ai bătut
Și câine eu ți-am fost!
Ciocoi pribeag, adus de vânt,
De ai cu iadul legământ
Să-ți fim toți câini, lovește-n noi!
Răbdăm poveri, răbdăm nevoi
Și ham de cai, și jug de boi
Dar vrem pământ!

O coajă de mălai de ieri
De-o vezi la noi tu ne-o apuci.
Băieții tu-n război ni-i duci,
Pe fete ni le ceri.
Înjuri ce-avem noi drag și sfânt:
Nici milă n-ai, nici crezământ!
Flămânzi copiii-n drum ne mor
Și ne sfârșim de mila lor
Dar toate le-am trăi ușor
De-ar fi pământ!

De-avem un cimitir în sat
Ni-l faceți lan, noi, boi în jug.
Și-n urma lacomului plug
Ies oase și-i păcat!
Sunt oase dintr-al nostru os:
Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos
Din case goi, în ger și-n vânt,
Ne-ați scos și morții din mormânt;
O, pentru morți și-al lor prinos
Noi vrem pământ!

Și-am vrea și noi, și noi să știm
Că ni-or sta oasele-ntr-un loc,
Că nu-și vor bate-ai voștri joc
De noi, dacă murim.
Orfani și cei ce dragi ne sânt
De-ar vrea să plângă pe-un mormânt,
Ei n-or ști-n care șanț zăcem,
Căci nici pentr-un mormânt n-avem
Pământ și noi creștini suntem!
Și vrem pământ!

N-avem nici vreme de-nchinat.
Căci vremea ni-e în mâni la voi;
Avem un suflet încă-n noi
Și parcă l-ați uitat!
Ați pus cu toții jurământ
Să n-avem drepturi și cuvânt;
Bătăi și chinuri, când țipăm,
Obezi și lanț când ne mișcăm,
Și plumb când istoviți strigăm
Că vrem pământ!

Voi ce-aveți îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoși și tați
Noi mame și surori și frați!
În lături, venetici!
Pământul nostru-i scump și sfânt,
Că el ni-e leagăn și mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat,
Și câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat
Noi vrem pământ!

N-avem puteri și chip de-acum
Să mai trăim cerșind mereu,
Că prea ne schingiuiesc cum vreau
Stăpâni luați din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt,
Să vrem noi sânge, nu pământ!
Când nu vom mai putea răbda,
Când foamea ne va răscula,
Hristoși să fiți, nu veți scăpa
Nici în mormânt!''(G.Coșbuc)

SAU

Ecce Homo de Ion Minulescu, Adio de Eminescu, nu-mi mai vine nimic în minte...

Cunosc mai multe poezii "pe dinafara", pe cele mai multe le-am invatat datorita scolii, insa cea mai interesanta mi se pare:
Cuptor
de George Bacovia

Sunt cativa morti în oras, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ti spun;
Pe catafalc, de caldura-n oras,
Incet, cadavrele se descompun.

Cei vii se misca si ei descompusi,
Cu lutul de caldura asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Si azi, chiar sanul tau e mai lasat.

Toarna pe covoare parfume tari,
Adu roze pe tine să le pun;
Sunt cativa morti în oras, iubito,
Si-ncet, cadavrele se descompun.