1 irelevant
2 manualele din gimnaziu - ajută decisiv la intrarea in liceu
... sper că te-am ajutat [sic!]
In jur de 450, la 35 de ani.
Sincer, desi poate suna ciudat, cartile care m-au influentat cel mai tare sunt primele carti citite, cele care mi-au trezit pofta de citit, deci cartile pentru copii. Nu ma refer la cartile cu povesti, desi cartile mele de povesti au fost citite de atatea ori ca nu se mai tinea pagina pe pagina. Din fiecare carte inveti ceva, dar e foarte important sa fii la o varsta in care sa mai fie loc sa cresti. E ok sa te apuci la orice varsta de citit, dar pentru un impact maxim, pentru a putea spune fara urma de indoiala ca viata ti-a fost schimbata de carti, trebuie sa incepi din copilaria timpurie. Adica de la 7-8 ani. Toate la timpul lor.
Un profesor mi-a spus in clasa a 5-a, ca pana la 30 de ani nu am voie sa spun despre nicio carte ca e buna sau nu. Am citit carti pe care le-am adorat, carti care m-au facut sa plang, carti de sute de pagini pe care imi venea sa le trantesc de pereti. Imi aduc aminte cand am citit Curcubeul gravitatiei de Thomas Pynchon. 900 de pagini, 2000 de personaje si o scriitura de iti venea sa iti bagi unghiile in carne. In conditiile in care am citit "Un veac de singuratate" de Gabriel Garcia Marquez intr-o sambata, cartea asta mi-a mancat o luna din viata. Fraze de o pagina, atat de incurcate incat pana terminai una, nu mai stiai ce ai citit, cu ce ai inceput, daca iti e foame sau sete, sau care e rolul tau in viata si al omului pe pamant. Insusi autorul a marturisit ca nici el nu mai intelege tot ce naiba a vrut sa scrie. Dar asta e postmodernismul... Am citit o carte in care personajele actionau intr-un mod atat de ridicol incat imi venea sa smulg paginile din carte cu dintii. Cand am terminat-o insa, plin de nervi si frustrare, nu am putut sa neg ca a fost o carte geniala. To this day, e una dintre cartile mele preferate. Orbirea de Elias Canetti. Astea nu sunt recomandari, probabil un tanar fara experienta in ale cititului care s-ar apuca de carti de genul, ar zice ca cititul nu e pentru el si ar renunta forever. Ce incerc sa iti spun eu e ca, daca vrei cu adevarat sa cresti ca om, nu o sa citesti doar carti usoare, placute, happy-happy, joy-joy. Si nu trebuie sa cauti o carte care sa iti schimbe viata. E nedrept si gresit sa pornesti cu atatea pretentii de la o singura carte. Daca vrei cu adevarat sa lasi cartile sa te formeze ca om, vei citi marii clasici, (Dostoievsky, Tolstoi, Dickens, Galsworthy, Hardy, Orwell, Balzac, Steinbeck, Kafka) science fiction (Frank Herbert, Isaac Asimov, Arthur C. Clarke, Le Guin, Robert Wilson), fantasy (Tolkien, Robert Jordan, Steven Erikson, G. R.R. Martin, Neil Gaiman), horror (H.P. Lovecraft, Stephen King, John Saul), beletristica contemporana de toate felurile (Saramago, Allende, Zafon, Kawabata, Yalom, E. E. Schmitt, Vodolazkin, etc, etc, etc, etc)
In mod ironic cartile care m-au impresionat cel mai putin sunt asa zisele "carti de dezvoltare personala" sau profesionala. Mi se par inutile, plicitisitoare si basic common knowledge. Oricine are bun simt si un minim de educatie o sa stie sub o forma sau alta tot ce te "invata" aceste carti.
Asa ca mergi la bilbioteca si citeste. Nu trebuie sa le cumperi, sa le detii. O sa detii cunostintele si invataturile cu care ramai si pe care nu ti le poate lua nimeni. Carti mici, mari, usoare, grele, triste sau happy, citeste, citeste, citeste.
Ma intreba acum o vreme un pusti de 18 ani aici pe TPU "pai tu in 2023 crezi ca e motiv de lauda ca ai citit mult?" Nu am vrut sa pornesc o polemica interminabila, nu aveam cu cine discuta, simplul fapt ca putut pune o asemenea intrebare i-a tradat nivelul de cultura si educatie.
Cartile m-au facut cine sunt azi, un om care a stiut chiar si ca adolescent sa spuna "nu", daca inima imi spunea nu, chiar daca asta a insemna ca ceilalti radeau de mine sau se uitau de sus. Un om care nu s-a facut niciodata de ras, care a reusit pe picioarele lui, fara sa astepte maini intinse, care a stiut ce e munca si responsabilitatea. Mi-au oferit o personalitate distincta, nu am fost niciodata un ins din gramada, desi nu am cautat si nu mi-a placut niciodata sa ies in fata, m-au invatat ca viata nu e numai floricele si rasarituri de soare, am citit povesti atat de crunte si sfasietoare incat am invatat sa apreciez viata asa cum e ea, oricum ar fi ea. Am citit ziua, am citit la scoala, am citit in autobuz, citeam in timp ce mergeam pe strada, citeam noaptea pana la 4 dimineata cu ochii impaienjeniti pana imi fugeau randurile de sub ochi chiar daca la 7 trebuia sa ma trezesc.
Fii rabdatoare, perseverenta, nu da inapoi la primul semn de greutate si cartile iti vor schimba viata.
23 am citit pana acum. Cea mai frumoasta biblia(tradusa de Cornilescu)! Dupa Ei au trait printre noi, apostolii Banatului(scrisa de Emanuel Fedur), mai poti incerca carti de-ale lui Cristi Boariu, am citit 3 carti de la el si si alea sunt foarte bune.
Deeutzika întreabă:
floricicadecolt întreabă:
Numepublicuserneim întreabă: