Radu Gyr: Calfa la diavol
Calfă la diavol, ucenic la tâlhari
De-aş fi fost, în zănoagele crunte,
Încă n-aş trece cu răni aşa mari,
Cu semne de osândă pe frunte.
Gloata cu ură în juru-mi se strânge,
Mă biciuie şuierături:
- De unde vii, spune, mânjit de sânge,
din ce turbate păduri?
Hei ticălosule, spune, poate
argat ai fost la strigoi?
Poate ai ucis la răspântii spurcate?
Eşti plin de sânge şi de noroi...
Alţii-mi văd rana care zvâcneşte,
pipăie pieptul meu ars de fier,
- De unde vii? Cine ţi-a rupt carnea-n cleşte?
- În ce drăcesc atelier?
Trec printre ei, înalt şi străin,
îmi curg boabe roşii pe faţă,
- De nicăieri eu nu vin,
- Vin numai din Viaţă.
Http://www.poezie.ro/index.php/poetry/194315/index.html
http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/lupta.php
http://www.afladespre.manager.ro/poezii_lupta-dintre-iubire-si-ura-1698.htm
Si cel mai important mi s-a parut acest forum unde sper ca discutiile te vor ajuta. Nu ma pricep la teatru, dar cred ca cel mai bine ar fi sa gasesti o poezie in care sa te regasesti, care sa exprime o nemultumire, o stare de spirit, cat mai personala pentru a-ti intra mai bine in rol.
Stii ce ar fi dragut? Daca nu ai mai lua raspunsurile cu copy-paste de la alte intrebari. sau macar daca ai verifica daca merg linkurile inainte. Just sayin'
EU iti recoman Ion Minulescu - A XI - porunca
sper ca te-am ajutat
FUNDA?
Numepublicuserneim întreabă: