În gramatică (gramatica tradițională) articolul este o parte de vorbire care determină o altă parte de vorbire (de obicei un substantiv) și marchează diverse funcții gramaticale și stilistice ale acesteia.
Gramatica modernă a limbii române, ediția 2005 definește articolul ca "modalitate (gramaticală) afixală de integrare enunțiativă" punându-se accent pe statutul său de afix. Așadar, articolul nu mai este interpretat ca o clasă lexico-gramaticală.
Lipsa unui articol acolo unde în alte construcții similare el este în mod normal folosit se numește articol zero.De exemplu, în limba engleză subiectul este de obicei însoțit de un articol hotărît sau nehotărît, dar acest articol lipsește în afirmații generale de genul Water boils at 100 °C (Apa fierbe la 100 °C).
În limba română articolul se modifică după număr, caz și gen. Articolul se clasifică în:
articol hotărît, enclitic: -l, -a, -i, -le, -lui, -ei, -lor;
articol nehotărît: un, unui, o, unei, niște, unor;
articol posesiv: al, a, ai, ale, alor;
articol demonstrativ: cel, celui, cea, celei, cei, cele, celor.
Articolele hotarate sunt terminatiile, adica de exemplu "baiatul" '-l' este articol hotarat, sau fata '-a' este articol hotarat. Articolele nehotarate se pun in fata substantivelor : niste, unor, un, o.
Ariicolele hotarate se pun la sfarsitul cuvantului si articolele nehotarate se pun in fata cuvantului
DeProfundis99 întreabă: