| sabin89 a întrebat:

În "Geniu pustiu" Eminescu îşi exprimă nostalgia după o lume plină de armonie: "De-aş fi rămas în munţii mei - să-mi fi încântat inima cu doine şi capul cu fantasmagoriile basmelor, poate că eram mai fericit". Ar fi fost mai fericit? Ce credeţi?
O. Goga îşi exprimă şi el, în poezia "Bătrâni", regretul că a plecat de la casa părintească din satul natal şi a umblat "pe atâtea căi răzleţe". Ar fi fost mai fericit dacă ar fi rămas acasă? Ce credeţi?
Pentru noi astăzi, cum şi unde putem fi "mai fericiţi"? Observaţi că există un "mai" acolo. Întrebarea deci nu exclude că suntem fericiţi şi acum, aşa cum suntem. Dar, cum am putea deveni "mai" fericiţi? Vreo sugestie ceva?

2 răspunsuri:
| Catrice a răspuns:

Pai da la tara în munți, departe de civilizație, fără contact cu multa lume, fara covid, război...trage și tu concluziahee hee

| sabin89 explică (pentru Catrice):

Eu cred că s-ar fi simţit bine în primele câteva zile. Pe urmă, când ar fi dat de greu, văzând cât efort fizic trebuie să depui pentru a menţine în funcţie întreaga gospodărie; plus că vremea ne e totdeauna însorită, ci mai vine şi anotimpul ploios - ploaie, grindină, chiciură... s-ar fi gândit că totuşi locul lui nu este acolo (de Eminescu vorbesc) şi ar fi tânjit după viaţa mondenă din Bucureşti, unde era în centrul evenimentelor.