„ Serenada Ecoului Singuratic
Iubito afecțiunea ne-a purificat de păcate
Ploaia cu stele grele ne-a curățat
Surâsul tău și acum îmi este ambiguu
Desprind zeiță îndurerată
Ne întâlnim doar în cerul dezgolit
Pământul ne este echivoc nouă
Îngerul nu-și are tronul în împărăția morții
Eu iubito sunt bonom un binom smucit
Mereu sbanghiu în împărăția morții
Dorm cu frigul și lupii singuratici mă țintuiesc
Sufletul ți-e simfonie aspra
Cuvintele pictează-n a ta cale trandafiri
Reverie să-mi străpungă tunica aroganței livide
Ce intrigă necruțătoare mai e și asta?
Să iubești inexistentul dându-i suflare-n existent
Iubito firul obiditului trandafir transfigurat "
haralambie
Tie,femeie iubita!
Îți dăruiesc roșu trandafir
Să.l prinzi la piept, iubita mea,
Sub unde calde de zefir
Să fii strălucitoare stea
Când pletele.mi lași să le răsfir
In umbra data de perdea.
Îți darui roșu trandafir
Să.l prinzi la piept iubita mea
Eu vorba dulce îți respir
Mărturisindu.mi dragostea
Și gust pe buze elixir
Sub cer senin de peruzea.
Îți darui roșu trandafir
Sa.l prinzi la piept iubita mea...
Mariaa întreabă:
anonim_4396 întreabă: