La "Rosu si Negru" e posibil sa arunci cartea in unele momente, si se observa mai mult decat clar, tendinta aceea idioata a frantuzilor de a duce spre ridicol orice carte ce poate avea un subiect bun, sau ce are un subiect bun la inceput.Parerea mea e ca o sa te sece Sorel spre ultima treime a cartii, cand devine idiot cumplit.Shogun e incantatoare, chiar fascinanta pe alocuri.Ti-o recomand cu caldura, mai ales si din primsa "curatarii" prin care trece Anjin cu timpul, care e ca un fel de simbol ce n-are cum sa nu-ti placa.In plus, daca citesti "Rosu si Negru" nu o sa faci nimic decat sa-ti intaresti credinta cum ca francezii n-au stiut sa scrie proza.
DeProfundis99 întreabă: