De mic am cochetat cu tot ce tine de litere:muzica, poezie, povesti, carti, dar nu a fost nimic serios.De curand, acum un an mi-a dat cineva o idee sa-mi fac un blog.L-am facut si am avut un succes imens.Am renuntat la el si m-am apucat de scris o carte, e terminata si nepublicata si am scris niste idei de povesti care urmeaza sa le dezvolt.De o luna si ceva, m-a parasit femeia langa care credeam ca o sa stau o viata.Am simtit sa ma descarc prin scris poezii. Orice tip de poezie, despre orice tema.Nu stiu daca-s bun sau nu. Cert e ca imi place ce fac, iubesc chestia asta si ma relaxeaza, linisteste si modeleaza intr-un mod placut.Acum, vreau o parere de la voi asupra ultimei mele poezii.
Pravalirea gemenilor
Strazile intesate de oameni disperati si infricosati,
Lacrimi fierbinti varsate in toate cele patru zari,
Strigate de durere la mai tot pasul,
Fum negru si praf gros,
Asta e tabloul unei zile ce nu va fi uitata in veci,
Aistea versuri, fapte si intamplari,
S-au revarsat ca o plapuma indoliata,
Doua pasari cu aripi de otel,
Au ciupit doi frati gemeni,
Doi colosi cu suflet de fier,
Crengi si frunze s-au stins usor cazand in gol,
Iar vulturi cu elici survolau zona intr-un continuu zbor,
Gemenii s-au rupt de la jumatate in coruri de aplauze mute,
Ca intr-un ultim spectacol cu inimi indoite,
Colosii au sechestrat in ei multe stele,
Neputand vreodata sa-si arate adevarurile,
Mormantul gemenilor e incalzit cu praf de stele,
Si acoperit cu-n strat de lacrimi grele,
Ziua cand doi gemeni s-au pravalit,
E ziua cand, de fapt, multi oameni au pierit,
Si-n fiecare an, la o data tragica,
Toti isi aduc aminte momentele de panica,
Pe unsprezece septembrie, anul doua mii unu,
A fost ultima data cand au zambit frumos spre cer,
Cand au ales sa nu ramana niciunul.

Astept de la voi opinii, sugestii si critici constructive, binteineles. Distructive primesc la tot pasul.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook