puteti sa-mi spuneti de unde epot gasi tot romanul intreg "neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu.

dau funda!

Mihail SADOVEANU Neamul Soimarestilor
Neamul Soimafestilor este un roman istoric, care urmareste un proces istoric, acela al deposedarii razesilor de pamant, proces cu adanci implicatii in viata Moldovei. El face parte dintr-o serie de romane ca : Fratii Jderi. Nicoara Potcoava, Zodia cancerului sau Vremea Ducai Voda, in care se surprind momente ale acestei lupte sociale dintre taranii liberi si boierimea lacoma.



In Fratii Jderi este surprins momentul in care Stefan cel Mare a realizat nu numai o serie de cetati de aparare in jurul Moldovei ci si un zid viu din obstile razasesti, conduse de capitani de plai. Ele alcatuiau nucleul armatei moldovene.



Lipsita de acest zid de aparare. Moldova nu putea lezista atacuiilor tuicilor tatarilor, ungurilor sau polonilor. Razesii deveniti iobagi nu mai aveau pentru ce sa lupte, nu mai aveau puterea economica, organizarea sociala pentru a alcatui parti din oaste, steagurile de cavalerie, care au facut gloria Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare.



Delul in care Stroie Orheianu ucide iii Divanul domnesc, cu buzduganul domnului leremia Movila, pe lonascu, tatal lui Tudor Soimaru, llindea indraznise sa se planga de abuzurile lui. este semnificativ pentru politica ostila lata de razesi, dusa de marea boierime. in timpul unor domni proveniti dintre boieri, ca cei din familia Movila.



Tudor Soimaru va sprijini pe Tomsa Voda. tocmai pentru ca acesta va face dreptate neamului sau. adica ii va reda pamanturile luate prin violenta, cruzime si asasinat de catre Stroie Oiheianu. Din aceasta cauza, boierii vor incerca o razmerita inabusita de Tomsa Voda cu ajutorul razesilor, ceea ce va determina alaturarea marii boierimi doamnei lui leremia Movila, care va pregati o armata cu ajutorul ginerilor sai din Polonia, va patrunde in Moldova si-l va inlatura pe Tomsa Voda de la domnie. Aceasta lupta pentru putere dintre diferitele grupuri de boieri va determina decaderea Moldovei dtipa moartea lui Stefan cel Mare.



Neamul Soimarestilor este un roman realist, fiindca terna, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. Tema romanului o formeaza Moldova in perioada de decadere de dupa moartea lui Stefan cel Mare, cand oligarhia boiereasca, lacoma, deposedeaza prin violenta pe razesi de pamanturi.



Ideea este ca lupta pentru dreptate sociala este strans impletita cu cea pentru libertate nationala.



Subiectul urmareste evolutia lui Tudor Soimaru. capitan in oastea lui I omsa Voda. Acesta dobandeste doi buni prieteni Simion Barnoava si Cantemir Bei in timpul luptelor pentru domnie. impreuna eu acesti doi prieteni el se intoarce in satul natal, unde afla de la unchiul sau Mihu felul in care a fost ucis tatal sau. fiindca s-a ridicat ca sa apere drepturile ra/.esilor. Din aceasta cauza, tema, eroii, conflictul, subiectul au un profund caracter social, Eroii sunt reprezentativi, lipici si sintetizeaza categorii sociale. Stroie Orheianu este tipul boierului lacom si brutal. HI reprezinta marea boierime. Tudor Soimaru este tipul razesului viteaz. Voda Tomsa este tipul domnului care vrea sa faca dreptate taranilor, adica sa indrepte nedreptatile lacute de leremia Movila si boierii din jurul lui, care i-au deposedat pe tarani de pSmani. Deposedarea de pamant a razesilor caracterizeaza pe deplin o perioada de abuzuri, din timpul societatii feudale. Lupta pentru domnie este, deasemeni, o imprejurare tipica, pentru ca ea pune in evidenta trasaturile de caracter ale eroilor.



Caracterul critic al romanului rezulta din alegerea subiectului, a conflictului, pentru ca evidentiaza aspecte negative ale societatii feudale, felul in care scriitorul se va documenta tot mai profund pentru scrierea romanelor sale istorice justifica ideea lui Garabet Ibraileanu ca scrierea unui roman a devenit o stiinta. Scientismul este deci o trasatura implicata in realizarea romanelor lui Mihail Sadoveanu. in realizarea romanului Fratii Jderi avem cea mai semnificativa etapa. in care maiestria artistica a agtorului ajunge la cel mai inalt punct. in Neamul Soimarestilor avem momentul in care el incepe acest drum, si din aceasta cauza elementele realiste se impletesc cu cele romantice, coordonatele istorice se interfereaza cu cele sociale



Neamul Soimarcslilor poate fi interpretat si ca un roman de dragoste, deci ca sun roman in esenta romantic, care ar reda istoriti unei iubiri sau laptele de vitejie ale unor eroi. Tudor Soimaru devine :n acest context un erou exceptional, fiindca el este razbunatorul, adus parca de justitia divina la un moment dinainte stabilit, spre a-l pedepsi pe ucigas, adica pe Stroie Orheianu. El" actioneaza in imprejurarile exceptionale ale luptei pentru domnie. De aceea tema,. eroii, conflictul, subiectul au o

structura afectiva. Tudor Soimaru nutreste fata de Magda Orheianu un puternic sentiment de. iubire. Din aceasta cauta el pleaca in Polonia sa o regaseasca. Cand Stroie Orheianu il da pe mana nobililor pojoni, ca spion al lui Tomsa Voda, iar Magda. orgolioasa, se preface ca nu-l cunoasW, Tudor Soimaru se trezeste din visul sau romantic de iubire si revine in realitatea sociala. El va fi salvat din mana nobililor poloni de cei doi prieteni, Simion Barnoava si Cantemir Bei. II va sprijini pe Voda Tomsa impotriva boierilor, va lovi cu ura pe Stroie Orheianu si va duce o viata de lupta pentru apararea intereselor razdsimri. Aceasta ura ii deformeaza trasaturile fetei, incat devine "turhal ca fiara, cu ochi crunti ti cu obrazul de var".

Episodul erotic si eroii de la inceputul romanului, cand Tudor Soimaru o salveaza pe Magda Orheianu care fusese rapita de un cazac, este momentul in care cei doi petrec ceasuri de tandreta si este cel mai semnificativ pentru a argumenta dimensiunea romantica a romanului. in acelasi timp, cand la. sfarsitul romanului Tudor Soimaru o salveaza pentru a doua oara pe Magda, aceasta intelege profunzimea iubirii lui. De aceea "gemea cu majnilc la tampla" si "il privea cu "groaza" in timp ce "se lasa purtata de-ficiorii razesi/or". Ca adevarat erou romantic. Tudor Soimaru ii va da un grup de flacai s^-o insoteasca impreuna cu sotul ei pana la Soroca, deci va veghea asupra vietii ei atata cat ii va fi in putinta, ceea ce arata cat de mare este delicatetea, generozitatea si iubirea eroului.

Incendierea conacului de la Murgeni. dupa uciderea lui Stroie Orheianu, precum si felul in care sterge urma ucigasului de pe pamant, punand sa fie arat locul eu plugurile, arata cat de profund este sentimentul de ura fata de ucigasul tatalui sau, dar in acelasi timp cum traduce in realitate un verset biblic: "Si urma lor de pe pamant o va. sterge. " De aceea, razbunarea Ini Tudor Soimaru pare inspirata "de o vointa divina, in esenta ei, dar in forma este o dorinta apriga de a indeparta din amintirea lui imaginea Magdei Orheianu, pentru totdeauna.



Neamul Soimarcstilor poarta un nume sugestiv, fiindca asa cum un pom isi arata felul sau de a II, tot astfel si oamenii se cunosc dupa roada lor, adica dupa faptele lor. i udor Soimaru este un rod al copacului neamului-sau, fifndca el este eroul, este luptatorul pentru dreptate sociala si libertate nationala. De aceea calitatile lui..ca iscusinta, inteligenta, cinstea, curajul, curatenia sufleteasca, rabdarea, credinta, mila. iubirea, ascultarea comandamentelor majore ale epocii, fac din Tudor Soimaru un erou simbol care sintetizeaza parca poporul roman, razesul ca prototip. Ura tata de ucigasul tatalui sau este atat de puternica incat ii inspaimanta si pe dusmanii sai: "Racni asa de cumplit; incat mazurii infricosati smucira fraiele si se napustira pe poarta. " Desi pribegeste mult. prigonit tara sa stie de Stroie Orheianu, el se intoarce fiindca simte acea legatura adaiica cu neamul sau. Revenit in sat, atunci cand neamurile il recunosc, el simte o bucurie: "isi simti pieptul- infierbantat t/e o caldura necunoscuta". In acelasi timp, "clopotele hiiericii cantau" fiindca este ca o sarbatoare a neamului momentul cand "Soimaru era cuprins de maini, imbratisai de veri si de matuse", -incat si cei doi prieteni ai sai, Cantemir si Barnoava, "se simteau miscati".



Cand unchiul sau Mihu,,Il apuca de mana si-l trase intre mormintele tintirimului" ca sa-i arate mifrmantul tatalui sau,; c/opote/c bisericii tacura" iar printr-o concordanta "se alinara si vocile oamenilor", fiindca este un moment solemn de durere colectiva a neamului.



Mihail Sadoveanu sugereaza cu subtilitate prin analogie raportul dintre om si neamul sau, ca fiind cel dintre radacinile si ramurile unui pom: "sub ciresii salbatici care-si coborau radacinile intre oasele mortilor se facu in lumina diminetii tacere". Sosirea lui Tuclor Soimaru devine astfel un moment ales (arhetipal), pe care si elementele naturii il simt si-l traiesc prin tacere, fiindca ii inteleg valoarea. in mintea lui Tuclor Soimaru "icoanele innegurate de uitate" ale amintirilor ii readuc imaginea tatalui sau: "chipulpalid, stropit de sange, al unui ostean mort". Aceasta imagine il face ca la auzul numelui ucigasului sa ralnana -"ca fulgerat, cu ochii rotunzi, infricosati de groaza launtrica". Pe aceasta imagine se va cladi ura, cu care-l va lovi pe Stroie Orheianu, aceasta imagine"^u determina distrugerea conacului de la Murgeni, aceasta imagine va elimina pe cea a Magdei Orheianu dupa o lupta launtrica, pe care prietenii sai o inteleg si de aceea vor sta alaturi de el in timpul plecarii in Polonia.





Stilul lui Mihail Sadoveanu este poetic si multe din paginile sale au fost considerate poeme in proza. HI stie sa dea iz arhaic povestirilor sale, utilizand cuvinte rare. In Neamul Soimarestilor gasim: tintirimul, cataveici, vataman, siac. ilic, contasul, ghizunia, mazuri, dar si, expresii ca: "a batui cu umilita multumire metanie domnului sau", "ne-am milostivit si-am pus cuvant", "s-a stramutat la vesnicele locasuri".,, batranii ajung o vreme rea", "capitan de steaguri", care dau culoare de epoca.





Textul este inundat de metafore, metonimii, comparatii, epitete si simboluri. Dintre cele mai expresive metonimii amintim:,,/V ardeau ochii", "a hotarat sa vie pluguri",,, osteanul isi simti pieptul infierbantat de o caldura necunoscuta ", " taina o ascunse in fundul sufletului".,, acoperi pe Magda cu sabia", Domnita Magda si-a purtai lumina ochilor prin tari straine", "avand in inima rasunetul durerii lor", " toaca incepu sa sune c-o duruire melodioasa", care, toate, sunt construite pe raportul sau din substitutia dintre cauza si efect. Unele metonimii sugereaza o meditatie pe tema destinului: "Si vremea necontenit i-a lovit, pana ce Ie-a aplecat fruntile adanc spre pamant".



Dintre metaforele utilizate in text, unele devin simbolice: "cu icoana fetei Orheianuiui in fata ochilor", "clopotele bisericii cantau", "icoane innegurate de uitare". Alte metafore surprind trairi launtrice: "parca i se lua un val-de pe frunte", "se prapastui pe poarta", sau au valoarea unjr meditatii pe tema destinului.uman: :, unde se amestecau cerul si pamantul intr-o bruma alburie., "privind cum trec spre lacasurile vesnice, fire lungi si argintii de matasea mortilor",,, ii naruira in iazul Rautului".



Epitetele sunt impletite cu aliteratii si asonante ca intr-o poezie: "isi descoperi capul cu plete scurte, crete, si-si facu incet cruce", "fetele erau cu capetele goale, gatite, cu flori de gradina". Alte epitete au o expresivitate deosebita: "cu ochii ascutiti si aspri", "calarimea intaratata", "glas indesat", sau deschid tabloul prin cromatica: "cu ochi verzi si cu Umerii obrajilor roscovani", "cu fuste de lana dungate cu vraste galbene si rose pe fond negrit", "ciubote cu piele rosa siac cafeniu si ilice negre cu nasturi rotunzi de argint", care evidentiaza specificul portului national.

Comparatiile au si ele o deosebita forta expresiva: "turbat ca fiara"; "ca scapai dintr-un arc", "ca mireasma unei flori".

Stilul luj Sadoveanu este deci expresiv, cromatic, echilibrat, poetic, cu elemente de specific national bogat, cu iz arhaic si impregnat cu elemente dialectale moldovenesti.