Poftim:Mihai Eminescu,
Iambul
1.
Sinonimele contextuale
ale cuvintelor
vers
-
stih;
trezind
-
stârnind, provocând, aducând.
2. În versul
Acestea toate singur nu le judec...,
punctele de suspensie
marchează caracterul conclusiv al discursului liric şisugerează imposibilitatea / inutilitatea de a da explicaţii tuturor aspectelor enumerate anterior.3.
Politicienii au intrat în gura presei. Ajuns în toamna vieţii, se gândea la ce realizase până atunci.4. Structuri sau versuri care conţin
imaginile artistice
ale
iambului:
versul cel mai plin, mai blând şi pudic; puternic... e pururi iambul; fără piedici sunând cezura; cu dulce glas.
5. Tema poeziei condiţia creatorului şi a creaţiei sale
. Motive literare:
toamna, pasiunea, ura.
6. În prima strofă, comparaţia
ce plină e ca toamna mierea-n faguri
sugerează forţa sugestivă a limbajului poetic, putereade a exprima a creatorului prin cuvânt.
7. Subiectivitatea se realizează în textul analizat prin folosirea formelor verbale şi pronominale de persoana I, mărci aleeului liric - „De mult mă lupt cătând în vers măsura…" – şi prin transmiterea directă a sentimentelor faţă de creaţie şi decondiţia creatorului – „trezind în suflet patima şi ura", „Aceste toate singur nu le judec…"
8. Textul dezvoltă ideea centrală a condiţiei creatorului conştient de propria-i menire şi de mijloacele pe care le are ladispoziţie pentru a transmite sentimente prin creaţia artistică, idee subliniată în metafora cu care se deschide poezia: „Demult mă lupt cătând în vers măsura". Perfecţiunea formală, ca mijloc de exprimare a tuturor sentimentelor este subliniată prin comparaţie – „Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri" – şi metaforă – „De poţis-auzi în el al undei şopot". Complexitatea sentimentelor umane care pot da naştere unei creaţii artistice este subliniată prinenumeraţie – „Trezind în suflet patima şi ura". Ideea potrivit căreia cuvântul poetic, versurile care însumează atât efortulcreator, cât şi sentimente sunt valoroase în măsura în care sunt incluse în forme desăvârşite este reliefată prin epiteteleincluse în enumeraţie – „Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic, / puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul.
"9. Expresivitatea, calitate a limbajului poetic prin care se subliniază afectivitatea discursului liric, se obţine în acest text prin folosirea figurilor de stil şi a imaginilor artistice originale – „Ce aspru mişcă pânza de la steaguri / Trezind în suflet patima şi ura…"
funda te rog
Aici gasesti mai multe poezii comentate ale poetului Mihai Eminescu. Poate te ajuta :)
http://www.scribd.com/......M-Eminescu
poftim :
Mihai Eminescu,
Iambul
1.
Sinonimele contextuale
ale cuvintelor
vers
-
stih;
trezind
-
stârnind, provocând, aducând.
2. În versul
Acestea toate singur nu le judec...,
punctele de suspensie
marchează caracterul conclusiv al discursului liric şisugerează imposibilitatea / inutilitatea de a da explicaţii tuturor aspectelor enumerate anterior.3.
Politicienii au intrat în gura presei. Ajuns în toamna vieţii, se gândea la ce realizase până atunci.4. Structuri sau versuri care conţin
imaginile artistice
ale
iambului:
versul cel mai plin, mai blând şi pudic; puternic... e pururi iambul; fără piedici sunând cezura; cu dulce glas.
5. Tema poeziei condiţia creatorului şi a creaţiei sale
. Motive literare:
toamna, pasiunea, ura.
6. În prima strofă, comparaţia
ce plină e ca toamna mierea-n faguri
sugerează forţa sugestivă a limbajului poetic, putereade a exprima a creatorului prin cuvânt.
7. Subiectivitatea se realizează în textul analizat prin folosirea formelor verbale şi pronominale de persoana I, mărci aleeului liric - „De mult mă lupt cătând în vers măsura…" – şi prin transmiterea directă a sentimentelor faţă de creaţie şi decondiţia creatorului – „trezind în suflet patima şi ura", „Aceste toate singur nu le judec…"
8. Textul dezvoltă ideea centrală a condiţiei creatorului conştient de propria-i menire şi de mijloacele pe care le are ladispoziţie pentru a transmite sentimente prin creaţia artistică, idee subliniată în metafora cu care se deschide poezia: „Demult mă lupt cătând în vers măsura". Perfecţiunea formală, ca mijloc de exprimare a tuturor sentimentelor este subliniată prin comparaţie – „Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri" – şi metaforă – „De poţis-auzi în el al undei şopot". Complexitatea sentimentelor umane care pot da naştere unei creaţii artistice este subliniată prinenumeraţie – „Trezind în suflet patima şi ura". Ideea potrivit căreia cuvântul poetic, versurile care însumează atât efortulcreator, cât şi sentimente sunt valoroase în măsura în care sunt incluse în forme desăvârşite este reliefată prin epiteteleincluse în enumeraţie – „Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic, / puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul.
"9. Expresivitatea, calitate a limbajului poetic prin care se subliniază afectivitatea discursului liric, se obţine în acest text prin folosirea figurilor de stil şi a imaginilor artistice originale – „Ce aspru mişcă pânza de la steaguri / Trezind în suflet patima şi ura…"
funda te rog
XxDyaxX întreabă:
RoxanaCaplan întreabă:
CyberDune28 întreabă: