| CocoDachy a întrebat:

Va rog frumos daca se poate sa ma ajutati si pe mine

Vreau sa fac la Lb romana un text argumentativ deste un text studiat de mine in clasa, adic poezia Dorinta de Mihai Eminescu si apartine romantismului



1. Prezentarea caracteristicilor curentului literal romantismului ( teme, motive romantice in creatia lui Eminescu)

2. exemplificarea acestui reper in textul ales prin referinte la tema, titlu, incipit, final, secvente poetice, imaginar poetic elentear de expresivitate



Pls dau Fundaaa! promit

Răspuns Câştigător
| seful1234big a răspuns:

Poftim:Mihai Eminescu,
Iambul
1.
Sinonimele contextuale
ale cuvintelor
vers
-
stih;
trezind
-
stârnind, provocând, aducând.
2. În versul
Acestea toate singur nu le judec...,
punctele de suspensie
marchează caracterul conclusiv al discursului liric şisugerează imposibilitatea / inutilitatea de a da explicaţii tuturor aspectelor enumerate anterior.3.

Politicienii au intrat în gura presei. Ajuns în toamna vieţii, se gândea la ce realizase până atunci.4. Structuri sau versuri care conţin
imaginile artistice
ale
iambului:
versul cel mai plin, mai blând şi pudic; puternic... e pururi iambul; fără piedici sunând cezura; cu dulce glas.
5. Tema poeziei condiţia creatorului şi a creaţiei sale
. Motive literare:
toamna, pasiunea, ura.
6. În prima strofă, comparaţia
ce plină e ca toamna mierea-n faguri
sugerează forţa sugestivă a limbajului poetic, putereade a exprima a creatorului prin cuvânt.
7. Subiectivitatea se realizează în textul analizat prin folosirea formelor verbale şi pronominale de persoana I, mărci aleeului liric - „De mult mă lupt cătând în vers măsura…" – şi prin transmiterea directă a sentimentelor faţă de creaţie şi decondiţia creatorului – „trezind în suflet patima şi ura", „Aceste toate singur nu le judec…"
8. Textul dezvoltă ideea centrală a condiţiei creatorului conştient de propria-i menire şi de mijloacele pe care le are ladispoziţie pentru a transmite sentimente prin creaţia artistică, idee subliniată în metafora cu care se deschide poezia: „Demult mă lupt cătând în vers măsura". Perfecţiunea formală, ca mijloc de exprimare a tuturor sentimentelor este subliniată prin comparaţie – „Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri" – şi metaforă – „De poţis-auzi în el al undei şopot". Complexitatea sentimentelor umane care pot da naştere unei creaţii artistice este subliniată prinenumeraţie – „Trezind în suflet patima şi ura". Ideea potrivit căreia cuvântul poetic, versurile care însumează atât efortulcreator, cât şi sentimente sunt valoroase în măsura în care sunt incluse în forme desăvârşite este reliefată prin epiteteleincluse în enumeraţie – „Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic, / puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul.
"9. Expresivitatea, calitate a limbajului poetic prin care se subliniază afectivitatea discursului liric, se obţine în acest text prin folosirea figurilor de stil şi a imaginilor artistice originale – „Ce aspru mişcă pânza de la steaguri / Trezind în suflet patima şi ura…"
funda te rog puppy dog eyes

2 răspunsuri:
| vintageheart a răspuns:

Aici gasesti mai multe poezii comentate ale poetului Mihai Eminescu. Poate te ajuta :)

http://www.scribd.com/......M-Eminescu

| seful1234big a răspuns:

poftim :
Mihai Eminescu,
Iambul
1.
Sinonimele contextuale
ale cuvintelor
vers
-
stih;
trezind
-
stârnind, provocând, aducând.
2. În versul
Acestea toate singur nu le judec...,
punctele de suspensie
marchează caracterul conclusiv al discursului liric şisugerează imposibilitatea / inutilitatea de a da explicaţii tuturor aspectelor enumerate anterior.3.

Politicienii au intrat în gura presei. Ajuns în toamna vieţii, se gândea la ce realizase până atunci.4. Structuri sau versuri care conţin
imaginile artistice
ale
iambului:
versul cel mai plin, mai blând şi pudic; puternic... e pururi iambul; fără piedici sunând cezura; cu dulce glas.
5. Tema poeziei condiţia creatorului şi a creaţiei sale
. Motive literare:
toamna, pasiunea, ura.
6. În prima strofă, comparaţia
ce plină e ca toamna mierea-n faguri
sugerează forţa sugestivă a limbajului poetic, putereade a exprima a creatorului prin cuvânt.
7. Subiectivitatea se realizează în textul analizat prin folosirea formelor verbale şi pronominale de persoana I, mărci aleeului liric - „De mult mă lupt cătând în vers măsura…" – şi prin transmiterea directă a sentimentelor faţă de creaţie şi decondiţia creatorului – „trezind în suflet patima şi ura", „Aceste toate singur nu le judec…"
8. Textul dezvoltă ideea centrală a condiţiei creatorului conştient de propria-i menire şi de mijloacele pe care le are ladispoziţie pentru a transmite sentimente prin creaţia artistică, idee subliniată în metafora cu care se deschide poezia: „Demult mă lupt cătând în vers măsura". Perfecţiunea formală, ca mijloc de exprimare a tuturor sentimentelor este subliniată prin comparaţie – „Ce plină e ca toamna mierea-n faguri, / Ca s-o aştern frumos în lungi şiraguri" – şi metaforă – „De poţis-auzi în el al undei şopot". Complexitatea sentimentelor umane care pot da naştere unei creaţii artistice este subliniată prinenumeraţie – „Trezind în suflet patima şi ura". Ideea potrivit căreia cuvântul poetic, versurile care însumează atât efortulcreator, cât şi sentimente sunt valoroase în măsura în care sunt incluse în forme desăvârşite este reliefată prin epiteteleincluse în enumeraţie – „Dar versul cel mai plin, mai blând şi pudic, / puternic iar – de-o vrea – e pururi iambul.
"9. Expresivitatea, calitate a limbajului poetic prin care se subliniază afectivitatea discursului liric, se obţine în acest text prin folosirea figurilor de stil şi a imaginilor artistice originale – „Ce aspru mişcă pânza de la steaguri / Trezind în suflet patima şi ura…"
funda te rog